Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

ŞCOALA DE SOIURI: Profesioniştii din lanul de cereale

Publicat: 22 iunie 2018 - 00:13
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Vizita la Şcoala de Soiuri a fost şi anul acesta o prioritate pe agenda de lucru a fermierilor din vestul ţării, care au venit în număr mare să vadă câmpul de experienţe organizat de către Octavian şi Mirela Guler, sub forma unui program privat de cercetare, concept unic în România.

În ferma Staţiunii Didactice a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara au fost amenajate nu mai puţin de 38 de parcele, cultivate cu 28 de soiuri de cereale păioase, la care s-au aplicat diferite variante de fertilizare şi densităţi la semănat. Se cuvine să precizăm din start că este vorba de o experienţă la scară mare, de culturi comparative şi nu o platformă cu loturi demonstrative!

Scoala de soiuri_b
Câmpul a fost semănat în data de 3 noiembrie, iar odată cu pregătirea patului germinativ s-au aplicat 120 kg de îngrăşăminte complexe 18.46.0. la hectar. De asemenea, în primăvară s-a fertilizat cu 240 kg de uree. Ca tratament fitosanitar s-a folosit, în data de 3 mai, un produs pe bază de tebuconazol, în doză de 0,7 litri la hectar, şi un insecticid piretroid, pentru că s-a constatat prezenţa mai multor exemplare de Lema melanopa. Pe de altă parte, la soiul Ciprian, creaţia Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin, schema de tratamente a fost elaborată de reprezentanţii companiei Adama. În majoritatea parcelelor, densitatea la semănat a fost de 500 boabe germinabile pe metru pătrat. Au existat însă şi câteva situaţii în care s-a optat pentru o densitate de 400, 450 şi chiar 600 de boabe.

Scoala de soiuri_b

Talia plantelor a pierdut între 5 şi 10 cm
Starea de dezvoltare a culturilor a fost puternic influenţată de condiţiile pedo-climatice. Ca particularitate, anul acesta s-a putut observa că talia plantelor este mai mică decât ar fi în mod normal. „Vremea a fost foarte contrastantă. Am avut o iarnă aparent blândă până la un moment dat, în care chiar începuse diferenţierea spicului la anumite soiuri de grâu. Şi la 1 martie am avut temperaturi de minus 18 grade, după care zece zile mai târziu s-au înregistrat 19 grade cu plus. O amplitudine termică de 37 de grade într-un timp foarte scurt. Iar pe 20 martie temperatura era din nou negativă, de această dată -7 grade. Deci, ne-am confruntat cu o alternanţă foarte mare de temperaturi, ceea ce a determinat o dezvoltare mai slabă a taliei plantelor. S-a pierdut între 5 şi 10 cm din talie şi mulţi dintre fraţi au pierit pur şi simplu. După aceste diferenţe mari de temperatură, a venit luna aprilie, mult mai caldă decât de obicei şi uscată. Practic, toată luna aprilie au căzut doar 7 litri de ploi”, ne-a declarat coordonatorul programului Şcoala de Soiuri.

Grâu de panificaţie la preţ de grâu furajer!
Pe lângă protecţia fitosanitară asigurată de Adama, în câmpul de testare au mai fost utilizate, pe anumite sole, produse foliare de la Timac Agro şi Chemark. Totodată, la grâul Izalco, care este un soi ameliorator, de panificaţie, şi la soiul Solehio, care este unul foarte productiv, s-a efectuat o fertilizare clasică şi o altă variantă de fertilizare suplimentară cu azot, în cantitate de 35 kg/ha, aplicată la data de 13 mai - pentru aport suplimentar de proteină. „Am dorit astfel să vedem în ce măsură şi în ce condiţii veriga tehnologică funcţionează. Din păcate, în acest an, chiar dacă ne va arăta că ea funcţionează, asta nu ne va ajuta deloc, pentru că nu există în acest moment un preţ diferenţiat între grâul de panificaţie şi cel furajer. Ba mai mult, la un moment dat grâul panificabil era mai ieftin decât cel pentru furaj. Deci nu se justifică în anumite cazuri aplicarea suplimentară de azot. Un aport suplimentar de azot aduce un aport suplimentar de proteină şi implicit de calitate”, consideră specialistul. Acesta a amintit de faptul că s-a solicitat în diverse medii creşterea suprafeţelor însămânţate cu grâu de panificaţie, pentru echilibrarea balanţei de export, însă în realitate nimeni nu plăteşte acest spor de calitate!

Ce se câştigă pe-o parte, se pierde pe alta
În opinia lui Octavian Guler, există soiuri la care anul acesta se vor obţine producţii mai mult decât onorabile. Însă diversitatea materialului genetic îşi va spune întotdeauna cuvântul. „Fermierii trebuie să înţeleagă că un soi este o creaţie genetică la care se munceşte foarte mult şi căruia amelioratorii încearcă să-i transfere anumite însuşiri de calitate. Însă se pierde pe altă parte. Un organism viu este o sumă de energii şi nu putem aştepta ca la aceeaşi rezervă energetică un soi să se apere de boli, să se protejeze de frig, să dea producţie mare şi să fie şi de calitate. De asta unele soiuri cu potenţial foarte bun de producţie şi de calitate pot avea o oarecare sensibilitate la boli sau pot să nu fie atât de tolerante ca alte soiuri”, ne asigură „părintele” Şcolii de Soiuri.

Mare atenţie la detalii!
Ca de fiecare dată în cei 17 ani de când se ocupă de acest proiect, Octavian Guler a ţinut şi acum să transmită un mesaj de avertizare fermierilor: „Niciodată nu suntem suficient de atenţi. Am văzut situaţii, pe material biologic sensibil, cu evoluţie de boli fulgerătoare, în două-trei zile au distrus o parcelă. În alte cazuri evoluţia poate fi lentă. Alteori, constaţi că un soi care nu ţi-a făcut probleme se dovedeşte mai puţin tolerant la un exces de apă un pic mai îndelungat, cum a fost în perioada de când au început ploile în primăvară”. În această situaţie se află destul de frecvent Ioan Moţ, fermier care lucrează 900 de hectare în perimetrul administrativ al oraşului Sânnicolau Mare. În toamnă, acesta a înfiinţat 260 de hectare cu grâu, dar între timp a pierdut câteva zeci de hectare tocmai din cauza băltirilor. „Am avut probleme cu stagnările de apă, situaţie cu care ne confruntăm aproape în fiecare an, din cauza topografiei locului. Suntem în zona de influenţă a Mureşului. Şi pânza freatică se ridică odată cu ploile din amonte. Deşi iarna cu puseele sale termice nu putem spune că ne-a afectat în vreun fel, am avut acele băltiri în primăvară care ne-au dijmuit recoltele”, ne-a mărturisit bănăţeanul. Anul trecut a înregistrat o producţie medie la grâu de 5,6 tone la hectar, dar pe o suprafaţă mai mică. Pentru sezonul în curs „avem promisiuni foarte bune. Am reuşit să semănăm la timp, iar toamna a fost destul de secetoasă, dar pentru noi e mai bine să fie pământul mai uscat. Până acum am făcut un singur tratament, în prima parte a lunii mai, pentru că atât a fost nevoie. Am identificat la acea vreme în cultura de grâu rugina galbenă, rugina brună, un pic de septorioză”, îşi aminteşte fermierul din Timiş. Acesta are în cultură un amestec de soiuri cu calităţi de panificaţie şi soiuri foarte productive.

Octavian Guler_b

Octavian Guler: „Agricultura este o afacere. Din păcate, în acest moment preţul grâului este în scădere. Personal, nu am văzut vreo justificare obiectivă. Nu se leagă nici de preţul pâinii, nici de consum. Şi e greu de spus câţi bani va aduce în contul fermierilor producţia de grâu din acest an”.

Ioan Mot_b

Ioan Moţ: „Nu întotdeauna raiul va fi plin şi iadul gol. E valabil şi invers. De aceea, opţiunea pentru anumite soiuri poate fi corectă în anumiţi ani şi mai puţin inspirată în alţi ani. Apar anumite vulnerabilităţi, pe care este imposibil să le prevezi”.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)

Vizualizat: 1032 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Agriplanta-Romagrotec 2018

Agriplanta-Romagrotec 2018

„Din pasiune pentru agricultură” este motto-ul sub care Agriplanta-Romagrotec reuneşte cu succes tot ce este mai important în agricultura românească începând cu primăvara lui 2011. Desfăşurat în câmp, pe o suprafaţă de peste 36 hectare, evenimentul îmbină trei componente care îi asigură eficienţa: expoziţie în câmp, loturi demonstrative şi demonstraţii cu maşini agricole.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?