Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

SCDA Suceava desfăşoară cercetări de pionierat

Publicat: 13 mai 2018 - 02:19
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Una dintre culturile care au avut rol de coloană vertebrală pentru Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Suceava este cartoful. De altfel, Laboratorul de ameliorare şi producere de sămânţă la cultura cartofului, în cadrul unităţii sucevene, a desfăşurat activităţi de pionierat în ceea ce priveşte cercetarea de profil. 

Dacă în prima perioadă de funcţionare a SCDA Suceava, respectiv în anul 1946, ponderea în activitatea de cercetare la cartof a constituit-o identificarea celor mai bune soiuri din sortimentul mondial, începând cu anul 1965 în activitatea de cercetare la cartof se trece la etapa când, în câmpurile experimentale, alături de soiurile străine sunt analizate şi primele linii de cartof create la Suceava. În timp, activitatea de cercetare s-a diversificat, de la preocupările legate de cultura cartofului, a pajiştilor şi a plantelor de nutreţ, s-a trecut către arii mai largi de culturi, abordându-se problematici tot mai complexe.

soiul TEMERAR_b
Astăzi, activităţile de ameliorare şi de producere de sămânţă la Suceava se desfăşoară în cadrul a patru laboratoare de cercetare, cartoful păstrându-şi locul său distinct. Cele patru laboratoare de cercetare sunt destinate ameliorării şi producerii de sămânţă pentru cartof, cereale păioase, porumb şi pentru cultura pajiştilor şi a plantelor furajere.

Dumitru Bodea_b

Zece noi soiuri de cartof
Pe linia creării şi omologării soiurilor de cartof, la Suceava, după anul 1982, atunci când a fost omologat soiul Suceviţa, autor Narcis Grădinaru, evoluţia unităţii s-a identificat cu activitatea ştiinţifică a unui singur cercetător. Este vorba despre Dumitru Bodea, astăzi director al Staţiunii Agricole Suceava, autor al tuturor celor zece noi soiuri de cartof create şi omologate pe plaiuri bucovinene. În perioada 2000-2002, în fiecare an au fost omologate câte două noi soiuri de cartof, respectiv Moldoviţa (2000), Dragomirna (2000), Magic (2001), Astral (2001), Rapsodia (2002) şi Triumf (2002). În 2003, la Suceava au fost omologate încă trei soiuri de cartof - Alina, Lord şi Claudiu -, pentru ca în anul 2004 să fie omologat soiul Loial.
În timp, cercetările şi preocupările pentru creşterea performanţelor soiurilor de cartof cultivate în zona de influenţă s-au menţinut, chiar dacă toată activitatea s-a desfăşurat în condiţii deosebit de grele şi de solicitante, în special din punct de vedere al finanţării.

cartofi_b

“Ne-am adaptat ca să putem supravieţui”
În oglinda anului 2017, una dintre cele mai îmbucurătoare imagini este aceea a unor noi reuşite la Suceava, pe linia producerii de cartof pentru sămânţă, precum şi a creării de soiuri şi hibrizi la culturile de grâu, orzoaică de primăvară, secară, triticale, plante furajere şi porumb. ”Ca o continuare a activităţii din anii anteriori, inclusiv din 2017, anul acesta avem şanse să reuşim brevetarea a unui nou hibrid de porumb. Dar totul cu eforturi financiare extraordinare şi cu o resursă umană din ce în ce mai redusă. Ceea ce ne bucură, totuşi, este faptul că am reuşit să menţinem unitatea într-un echilibru financiar benefic şi care înseamnă, în primul rând, lipsa datoriilor. Practic, din anul 2002, nu mai avem datorii financiare către nimeni. Ne continuăm activitatea, într-o formă adaptată slăbiciunilor de sistem, care au persistat ani în şir. Practic, dacă altădată 80% din activitate se orienta către ameliorare, producere de sămânţă şi creare de soiuri, acum ne axăm preponderent pe menţinerea germoplasmei. Sigur, cum vedeţi, nu am oprit lucrările de cercetare, dovadă fiind noutăţile brevetate sau pe cale de a fi brevetate. Dar, resursa financiară şi munca puţinilor cercetători care au mai rămas în unitate s-au îndreptat preponderent către ameliorare şi producere de sămânţă la cele patru culturi pentru care deţinem germoplasmă - cartof, porumb, grâu, orz de primăvară -, lucrările de agrotehnică fiind, în totalitate, trecute în conservare. Dacă regăsim resursele umane şi financiare, oricând activităţile pot fi reluate. Practic, ne-am adaptat ca să putem supravieţui”, explica Dumitru Bodea.

brevet soiul temerar_b

Cartoful a creat prejudicii financiare
În privinţa culturii cartofului, din păcate, semnalul transmis de la Staţiunea de Cercetări Agricole Suceava este acela că, la ora actuală, activitatea de producere a cartofului provoacă pierderi şi s-au redus foarte mult… motoarele. “La cultura cartofului, a trebuit să facem un pas înapoi, rămânând practic doar cu produsul ştiinţific. Din punct de vedere financiar, această cultură ne-a creat prejudicii şi de aceea, de exemplu în anul 2017, am rămas doar cu loturile de la cercetare. Cu nucleul, cu soiurile, cu sămânţa suntem pregătiţi să reluăm activitatea, dar numai atunci când piaţa îşi va reveni şi când va fi pregătită să preia produsele autohtone. Deocamdată, nu ne putem permite pierderile provocate la această cultură, fiindcă suntem o unitate de cercetare finanţată sută la sută din resurse proprii şi trebuie să găsim modalităţile de a menţine unitatea pe linia de plutire, până când cei care au responsabilităţi în domeniu ne vor sprijini concret, pentru a continua cercetările fără a avea ca principal obiectiv supravieţuirea unităţii”, menţiona specialistul sucevean.
Astăzi, în unitatea suceveană sunt 50 de angajaţi, dintre care doar patru cercetători, plus patru laboranţi/tehnicieni care lucrează pe cercetare, ceilalţi regăsindu-se în zona de dezvoltare şi în zona administrativă.

Cei mai timpurii hibrizi de porumb
Dispunând de un fond funciar de 750 ha teren agricol, principalele obiective ale SCDA Suceava sunt crearea de noi soiuri de cartof pentru consum şi industrializare, producerea de sămânţă din categorii biologice superioare (clone, prebază), elaborarea soluţiilor tehnologice pentru producerea de sămânţă din soiurile recent omologate şi verificarea capacităţii de păstrare a materialului de plantare la soiurile de cartof nou create.
Unicitatea activităţii de cercetare din cadrul unităţii sucevene, datorată poziţionării sale la limita nordică a ţării, este conferită de posibilitatea creării, la cultura porumbului, a celor mai timpurii hibrizi. La Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava există germoplasma care permite crearea hibrizilor extratimpurii de porumb, hibrizi care pierd foarte repede apa şi care, la recoltare, pot ajunge la umiditatea de 14-15%. Cel mai nou hibrid de porumb, care aşteaptă omologarea în perioada imediat următoare, încă este sub nume de cod, dar cel mai probabil că va fi denumit Marius, după numele colegului de la care tânărul cercetător care acum continuă activitatea a preluat materialul de lucru, Marius Murariu - trecut prematur în veşnicie. Capacitatea de producţie şi timpurietatea sunt cele două elemente care personalizează zona şi care constituie plusurile aduse de noul hibrid de porumb obţinut la Suceava.

 


Dumitru Bodea: “Trag un mare semnal de alarmă în privinţa resursei umane: necesită timp pentru a fi pregătită. Chiar dacă acum ar creşte brusc şi mult finanţarea, cercetarea românească nu îşi va reveni imediat, deoarece are nevoie de timp pentru a forma cercetători pe segmentele rămase descoperite, de acolo plecând inclusiv specialiştii cei mai în vârstă, care s-au mulţumit cu câştiguri minuscule şi au rămas pe baricade până la ieşirea la pensie”.

 

“TEMERAR” - CARTOFUL CU UN POTENŢIAL PRODUCTIV DE 72 TONE/HA
Crearea şi, recent, brevetarea unui nou soi de cartof creat la instituţia de cercetare suceveană nu reprezintă o surpriză, ci, mai degrabă, o confirmare a seriozităţii cercetătorilor de aici. Este vorba despre soiul Temerar, al cărui autor este chiar directorul Staţiunii, Dumitru Bodea şi care, în 2017 a primit Brevetul Nr. 00473 al Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor Bucureşti. ”Ne-au interesat foarte mult soiurile productive, rezistente la viruşi, cu bune calităţi culinare. Ani la rând am studiat, am făcut multe încercări în câmp şi, iată, din nou am reuşit. Soiul Temerar este semitârziu, cu o perioadă de vegetaţie de 98-106 zile, foarte rezistent la virusul Y şi rezistent la râia neagră (Synchytrium endobioticum), mijlociu de rezistent la virusul răsucirii frunzelor. Se poate obţine o producţie foarte bună, respectiv 35-40 tone/ha, şi un potenţial maxim de producţie realizat de 72 de tone/ha. Conţinutul în amidon este de 14,2% şi are o calitate culinară bună, clasa de calitate A/B. Tufa este dezvoltată, formată din 5-7 tulpini cu portul semierect, bine îmbrăcate în frunze. Tuberculul are formă oval-alungită, coaja fiind galbenă, netedă, cu ochii superficiali, iar culoarea pulpei este galben-deschis. Se poate utiliza pentru consum de toamnă-iarnă în stare proaspătă, dar se pretează şi pentru industrializare (chips, pommes frites). Acest nou soi poate fi cultivat în toate zonele favorabile culturii de cartof”, preciza amelioratorul Dumitru Bodea.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)

Vizualizat: 188 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

Corina Mareş, director DLG InterMarketing, vorbeşte despre recent desfăşurata expoziţie în câmp AgriPlanta - RomAgroTec şi despre proiectele de viitor.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agriplanta-Romagrotec 2018 Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?