Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Rotaţia culturilor şi controlul dăunătorilor

Publicat: 11 iunie 2020 - 11:43
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Un nou model de calcul arată modul în care diferite tipare de rotaţie a culturilor - plantarea de culturi diferite în momente diferite - pot avea un impact pe termen lung în cazul în care culturile sunt ameninţate de agenţii patogeni ai plantelor.

Cercetările anterioare au arătat că rotaţia culturilor poate ajuta la îmbunătăţirea controlului dăunătorilor şi a calităţii solului. Alte studii au demonstrat că schimbarea mediului în care se dezvoltă un agent patogen poate limita reproducerea şi modificarea evoluţiei sale. Totuşi, aceste două concepte au fost rareori studiate împreună din punct de vedere evolutiv.

camp-cu-grau-si-porumb_bPentru a înţelege mai bine cum ne poate proteja rotaţia culturilor împotriva dăunătorilor, un grup de cercetători de la Institutul Max Planck pentru Biologie Evoluţionară din Germania a dezvoltat un model de calcul al tehnicii care integrează teoria evoluţiei. Oamenii de ştiinţă au folosit modelul pentru a investiga un scenariu în care aşa numitele culturi de numerar (cultivate pentru profit) şi culturile de acoperire (cultivate în beneficiul solului) sunt alternate, dar sunt afectate de un agent patogen care atacă doar culturile de numerar.

Analiza a identificat care tipare de rotaţie a culturilor maximizează randamentul culturilor pe parcursul mai multor decenii în scenariul dat, relevând faptul că rotaţiile regulate care se schimbă în fiecare alt an ar putea să nu fie optime. Rezultatele sugerează că rezultatul pe termen lung al rotaţiei culturilor depinde de capacitatea acestuia de a menţine calitatea solului şi de a diminua încărcarea agentului patogen în timpul sezoanelor de recoltare.

"Modelul nostru este un exemplu al modului în care teoria evoluţiei poate completa cunoştinţele fermierilor. Într-o lume cu cerere alimentară în continuă creştere, principiile ecologice şi evolutive pot fi puse în practică pentru conceperea strategiilor care să facă agricultura eficientă şi durabilă", susţin autorii studiului.

Cercetările viitoare ar putea aplica noul model pe anumite specii pentru a evalua modelele de rotaţie a culturilor pentru culturile specifice şi dăunătorii acestora. Modelul ar putea fi, de asemenea, utilizat pentru a studia efectele combinate ale rotaţiei culturilor şi a altor tehnici de combatere a dăunătorilor, cum ar fi aplicarea fungicidelor şi utilizarea culturilor care au fost modificate genetic pentru rezistenţa dăunătorilor.

Vizualizat: 1497 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?