Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

"Românescul cu bob mare", miracolul din podul casei

Publicat: 16 iulie 2018 - 15:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În comunitatea agro de pe pagina de socializare, Georgeta Dicu este o prezenţă foarte cunoscută. Aproape că nu trece zi în care să nu posteze fotografii reprezentând o cultură de porumb sau de floarea soarelui, vizite în câmpurile experimentale sau vorbe de suflet născute dintr-o iubire sinceră şi curată faţă de tot ce-i românesc. 

Înainte de a ne întâlni şi faţă-n faţă, anul acesta la expoziţia AgriPlanta de la Fundulea, ne-am "cunoscut" online şi i-am mărturisit Georgetei Dicu (foto) faptul că îi admir foarte mult îndârjirea şi dorinţa de a crea o colecţie cu soiuri vechi româneşti de porumb.

Georgeta Dicu_b

Când a început căutarea vechi populaţii româneşti de porumb
"De 15 ani mă tot gândesc la lucrul acesta însă abia acum mi s-a oferit şansa de a-mi împlini visul", spune Georgeta Dicu. Agronom ca formare profesională, a lucrat timp de zece ani la Institutul de Cercetare de la Fundulea în ameliorarea porumbului, perioadă în care s-a conturat şi ideea cu prelevarea porumbului din populaţiile vechi româneşti. La Fundulea chiar se foloseau populaţii locale pe care le-au introdus în programele de ameliorare şi s-au constituit populaţii sintetice din care s-au extras linii parentale ale hibrizilor, foarte valoroase, în special pentru rezistenţa la secetă şi arşiţă şi pentru conţinutul în proteină, însuşiri importante pentru ţara noastră.

A doua oară să fie cu noroc!
Drumul vieţii a purtat-o pe Georgeta Dicu mai departe, la o firmă privată, unde a deschis un program de ameliorare de la zero. Din nefericire, situaţia s-a complicat, firma a intrat în insolvenţă şi, cel mai trist, a pierdut şi tot materialul de cercetare: "Firma la care am lucrat a accesat puţine populaţii de porumb de la noi, mai mult lucram cu genetică din străinătate, însă acum, cu valul acesta de fermieri care solicită genetică românescă - la proiectele europene li se cere ca o anumită suprafaţă să fie cultivată cu soiuri sau hibrizi autohtoni - m-am gândit serios că trebuie să fac ceva concret în acest sens. Aşa că, pentru a doua oară, am luat-o de la zero! Dar acum am şansa să umblu prin ţară şi să colectez, din gospodării, aceste populaţii locale de porumb".
Georgeta Dicu este conştientă de faptul că sunt foarte multe discuţii şi păreri contra, că populaţiile de porumb nu mai sunt cele care-au fost, dar tocmai aici intervine experienţa ei şi scopul cercetării: "Tot ce găsim poate fi curăţat şi îmbunătăţit iar aici intervine ameliorarea. Am fost foarte plăcut surprinsă de cum arată ştiuleţii preluaţi până acum: n-a ajuns la ei picior de rozătoare şi nu au fir de praf... Tipul acesta de populaţie cu bobul sticlos, semisticlos şi cu puţină infuzie de dent cu siguranţă are şi o calitate superioară a bobului şi sunt convinsă că voi scoate linii parentale cu valoare agronomică foarte mare".

Porumb

Podul care adăposteşte miracolul!
Da, ştiu ce veţi spune: nu e bine agronomic şi economic să foloseşti "sămânţa din pod". Însă de data asta vorbim despre cu totul altceva. "Prima experienţă cu preluarea unei populaţii româneşti am postat-o pe pagina de facebook şi nici acum nu îmi revin după acea emoţie unică pe care am trăit-o. Fermierul Daniel Coroamă mi-a făcut rost de prima populaţie, care a venit şi cu o poveste extraordinară. Bătrâna de la care a primit ştiuleţii s-a dus cu el în podul casei, i-a ales şi i-a spus să aibă foarte mare grijă de ei pentru că sunt averea ei de-o viaţă! Oamenii nu conştientizează că podurile lor ascund asemenea miracole, nu le ştiu însemnătatea", povesteşte interlocutoarea mea.
Bineînţeles că fiecare bob de porumb va veni cu povestea lui şi, până la urmă, asta este amprenta tradiţiei unui soi vechi românesc, uitat de timpuri şi pe care un astfel de program de cercetare şi ameliorare îl va aduce, din nou, la lumină, punându-i în evidenţă caracterele genetice cele mai valoroase şi adaptate la solul şi clima de la noi.
În doar două zile, Georgeta Dicu a reuşit să colecteze zece populaţii diferite de porumb, din trei localităţi sucevene: "Am fost în pătulul oamenilor şi am luat ştiuleţii. Desigur, cel mai bine va fi când voi merge direct la recoltat pentru că acolo, în câmp, îmi dau seama cel mai bine dacă parcela este izolată de alte populaţii sau hibrizi de pe alte loturi şi observ variabilitatea genetică din cadrul populaţiei, cum se manifestă ea şi atunci se poate face cea mai bună selecţie. Am dat anul acesta hibrizi în testare gratuit, în mai multe zone din ţară, pentru o cercetare cât mai elaborată", explică Georgeta Dicu.

Porumb_b

Echipă mică, dar cu suflet mare!
Sunt în jur de 10 persoane cei care au pornit la drum în această frumoasă misiune. Georgeta Dicu este singurul inginer, ceilalţi sunt tehnicieni şi muncitorii care o ajută în teren. Un mare sprijin vine din partea fiului ei, student în anul al treilea la Agronomie. Împreună lucrează în câmp, fiul şi-a făcut o firmă care are activată şi cercetarea-dezvoltarea agricolă, deşi şanse ca proiectul să aibă finalitatea dorită sunt foarte mari.
Ce va urma după prelevare? "După faza de anul acesta, sper să reuşesc în toamnă să trimit prima populaţie de porumb în Chile (unde se poate realiza prima generaţie în câmp), ca să urgentez programul de cercetare şi să încep partea de îmbunătăţire, de curăţare, selecţie şi, în final, de extragere a liniilor parentale. Toate aceste etape pot să dureze foarte mult", spune Georgeta Dicu.
Compania la care lucrează deţine o suprafaţă de 20 de hectare pe care deocamdată nu se face cercetare, ci producere de sămânţă şi înmulţire de linii parentale, exclusiv din hibrizi româneşti, precum şi loturi demonstrative.

Porumb_b

Nume şi renume!
Am întrebat ce nume vor purta hibrizii româneşti de porumb după ce, oficial, vor trece de toate fazele selecţiei şi ameliorării. La preluarea din gospodăriile oamenilor vin cu diferite denumiri: Dinte de cal, Românesc cu bob sticlos, Românesc cu bobul mare, însă noul nume ce-l vor purta va fi diferit şi va conţine elemente legate de origine (localitatea din care au fost culeşi) şi, probabil, de o trăsătură productivă sau fiziologică dominantă.
"Oamenii s-au arătat impresionaţi de demersul meu, m-au sunat... Cu siguranţă că mă voi lovi şi de refuzuri, dar compensează din plin podurile pline şi generozitatea oamenilor. Mi s-a recomandat să ajung şi la baza de gene de la Suceava - o voi face - să vedem dacă sunt dispuşi să îmi ofere seminţe pentru multiplicare. Oricum, sămânţa se va întoarce pentru că, la o anumită perioadă, de câţiva ani, colecţia trebuie înlocuită. Ca să păstrezi diversitatea genetică trebuie să pui deoparte o cantitate măricică, de cel puţin 10 kg, cu termen de înlocuire de aproximativ 10 ani, dacă sămânţa este păstrată la -4 grade", spune Georgeta Dicu.

Colecţia de porumb românesc
Finalitatea proiectului va consta, pe de o parte, în extragerea liniilor parentale valoroase şi obţinerea hibrizilor de porumb din populaţiile locale româneşti, dar în primul rând va fi constituită o colecţie cât mai mare.
"Până la urmă, aceasta este zestrea noastră şi este mare păcat să dispară. Susţin cu tărie că există un spectru foarte larg de vechi hibrizi de porumb autohton care aşteaptă să fie descoperiţi. Suprafaţa arabilă a României este generoasă, solul excelent şi sunt mulţi fermieri care doresc să cultive hibrizi româneşti".


Un articol publicat în revista Ferma nr. 12/217 (ediţia 1-31 iulie 2018)

 

Vizualizat: 1209 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?