Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Promat Tăşnad a pariat pe... porumbul alb

Publicat: 10 aprilie 2018 - 01:01
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Este o adevărată provocare ca în orice afacere sau iniţiativă să găseşti acea nişă care să îţi dea şansa de a ieşi din rândul mulţimii. Acest lucru se aplică şi în domeniul agriculturii, iar Marian Coneac este un exemplu de urmat în rândul producătorilor de cereale. 

Prin cultivarea de porumb alb, cu proprietăţi nutriţionale net superioare celui galben, Marian Coneac a reuşit să pătrundă fără probleme pe o piaţă concurenţială şi să obţină un preţ cel puţin de trei ori mai mare decât cel pe care reuşesc să îl încaseze de obicei fermierii români pentru porumbul convenţional.

Porumbul alb este o plantă foarte populară în emisfera sudicăClick pe poza pentru galerie!
Marian Coneac este director tehnic la Promat Comimpex Tăşnad, societate care exploatează în prezent o suprafaţă de 6.200 de hectare, în judeţul Satu Mare, şi - după părerea mea - este unul dintre marii specialişti ai agriculturii româneşti. Bun interlocutor, mereu pregătit să-ţi dea răspunsul pe care îl aştepţi, acesta este întâi de toate un om al faptelor. Şi dacă e să vorbim despre asta, trebuie spus că 2017 a fost un an cu provocări, dar şi cu mari reuşite pentru echipa de la Promat.

Producţie destinată pieţei americane
„Pentru noi, porumbul a fost profitabil în 2017, indiferent de diversitatea zonelor. Am avut ceva mai mult de 2.000 de hectare cultivate cu porumb şi o producţie medie la hectar de peste 7,5 tone în cazul porumbului normal şi de aproape 9 tone la porumbul alb. Suntem printre puţinii producători din România care cultivă porumb alb. Am avut aproximativ 400 de hectare însămânţate. Îl cultivăm pentru producţia de făină din care se obţin apoi paste fără gluten, pentru piaţa americană”, ne-a explicat Marian Coneac.
Întreaga producţie obţinută este procesată în România, după care este exportată în Statele Unite sub formă de făină. Preţul de valorificare a porumbului alb este cam de trei ori peste cel al porumbului convenţional. „De patru ani am introdus în cultură porumbul alb, iniţial mai mult pentru a tatona piaţa, dar şi pentru a vedea dacă se pretează în zona noastră. Discutăm despre grupe FAO de peste 500, care comportă anumite riscuri, ţinând cont de faptul că este o suprafaţă neirigată. Din fericire pentru noi, în ultimii trei ani cantitatea de precipitaţii a fost satisfăcătoare”, susţine inginerul agronom. Hibrizii pe care îi cultivă sunt din portofoliul Maïsadour. Compoziţia chimică a porumbului alb este mult diferită de cea a porumbului convenţional. Porumbul alb este mai bogat în amidon şi în aminoacizi esenţiali, iar făina procesată din acest porumb este folosită ca ingredient în toate preparatele fără gluten din reţeaua de magazine Walmart din SUA.

Aceeaşi tehnologie, riscuri asumate!
„În America nu se mai produce decât porumb modificat genetic. Este nevoie de porumb nemodificat genetic pentru a-l introduce în consum. Tehnologia de cultură nu diferă, doar că riscurile sunt mai mari în acest caz. Hibrizii sunt din grupe de maturitate foarte ridicate. Dacă ai neşansa unui an deficitar din punct de vedere pluviometric, producţiile vor fi mici. Am avut un an în care nu am depăşit 3 tone la hectar”, ne-a mărturisit directorul tehnic Promat.
Toată cantitatea recoltată în sezonul recent încheiat a fost contractată de o companie americană. Se cunoaşte exact termenul de livrare, precum şi data de încasare a banilor. Dacă un kilogram de porumb alb e vândut cu peste 1,5 lei, în cazul porumbului convenţional nu s-a primit mai mult de 60 de bani. „Din punct de vedere al profitabilităţii, singura cultură de care ne-am putea plânge ar fi grâul de consum, unde din cauza preţului de valorificare scăzut puteam risca să fim pe zero”, ne spunea agronomul.

Rapiţa, cultura anului 2017
Cea mai profitabilă cultură în 2017 pentru societatea din Satu Mare a fost rapiţa. S-a înregistrat o producţie medie de peste 4 tone la hectar, pe lângă toate beneficiile pe care această plantă le aduce în structura de culturi. „Rapiţa este o specie care explorează solul în profunzime. Iar avantajul ei este că se recoltează prima. Dacă faci totul cum trebuie, se obţin bani frumoşi de pe urma ei. Noi am valorificat rapiţa cu 1,4 lei kilogramul, bani pe care nu îi poţi obţine astăzi la nici o altă cultură clasică. Am avut 1.200 de hectare sezonul trecut, iar în toamnă am înfiinţat 1.100 de hectare cu rapiţă”, a ţinut să precizeze ardeleanul.
În ceea ce priveşte cerealele păioase, cel mai bine s-a ieşit cu grâul de sămânţă. Peste 60 la sută din suprafaţa cultivată cu grâu este alocată producerii de sămânţă. „Avem peste 17 soiuri de grâu în cultură, atât pentru necesar propriu, cât şi pentru comercializare în rândul fermierilor cu care interacţionăm. Dacă discutăm strict de latura comercială, producţia obţinută a fost undeva la limita profitabilităţii. Păstrăm grâul în structura de culturi numai pentru a face o rotaţie corespunzătoare şi pentru a ne onora contractele de arendă. Am obţinut o producţie medie la hectar de peste 6,5 tone. Grâul de consum l-am valorificat cu 55 de bani kilogramul, iar la grâul de sămânţă, în funcţie de categoria biologică, am obţinut între 1,4 şi 2 lei pe kilogram. În acest caz şi costurile au fost diferite. Vorbim de tratamente în plus sau verigi tehnologice specifice, condiţionare, însăcuire etc”, ne-a asigurat fermierul.

Cu gândul la viitoarele investiţii
Producţii bune s-au obţinut la floarea-soarelui - ceva mai mult de 4 tone la hectar, respectiv la soia - o medie de peste 3 tone. Planul de culturi pentru sezonul în curs presupune ca 40% din suprafaţă să fie ocupată cu rapiţă şi cereale păioase, diferenţa urmând a fi însămânţată la primăvară cu soia, floarea-soarelui, orzoaică şi porumb.
La capitolul investiţii, Marian Coneac şi-a propus pentru 2018 câteva noi achiziţii, în special pentru a acoperi segmentul de fito-protecţie. Şi pentru că oferta în ceea ce priveşte maşinile de erbicidat autopropulsate este foarte diversificată, probabil va miza în continuare pe modelele Case, care, spune acesta, ar fi cea mai bună alegere din punct de vedere calitate-preţ.


SFECLA DE ZAHAR IESE DIN PLANUL DE CULTURI
La sfecla de zahăr, Promat va trebui să renunţe din sezonul acesta, deşi producţiile au fost, inclusiv anul trecut, la nivelul aşteptărilor - în medie peste 70 de tone la hectar util pentru plată, în condiţii de cultură neirigată. Pentru a ajunge la asemenea producţii au fost aplicate însă tehnologii avansate. Investiţiile pe hectar au depăşit 9.300 de lei! „Din păcate, 2017 a fost ultimul an în care am mai avut unde să livrăm sfecla, deoarece Fabrica de Zahăr din Oradea, cu care eram sub contract, urmează să se închidă. Proprietarul a decis să-şi mute afacerea în Ucraina. Asta ne va determina să scoatem sfecla de zahăr din planul de culturi. Renunţăm la singura cultură care era practic contractată de la începutul sezonului”, constata Marian Coneac cu o oarecare amărăciune în suflet. Sezonul trecut nu mai puţin de 164 de hectare au fost înfiinţate cu sfeclă pentru zahăr, iar preţul plătit de procesator a fost de 1,3 lei pe kilogram. Aici se mai adaugă, desigur, subvenţia, care nu este deloc de neglijat. Promat cultivă de peste 15 ani sfeclă de zahăr şi a investit foarte mult în utilaje. De aceea pierderea este destul de greu de cuantificat.

Marian Coneac nu se teme de noi provocări_b
Marian Coneac: „A fost un an în care am contabilizat plusuri peste tot. Nu foarte mari, dar suficiente pentru a ne asigura investiţiile şi autofinanţarea sezonului viitor. Un an în care din punct de vedere fito-protectiv am făcut economii de 50 la sută, pentru simplul motiv că am reuşit să gestionăm mai bine strategia, prin utilajele performante folosite, substanţele aplicate şi reţetele elaborate”.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)

Vizualizat: 598 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?