Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Nici o tehnologie nu face cât vremea bună

Publicat: 18 decembrie 2018 - 00:26
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cel puţin pe zona de vest a ţării, în acest an producţiile de porumb sunt onorabile. Care au fost elementele de influenţă care au dus la aceste rezultate, cât a fost pricepere şi cât a fost cadou divin? Încercăm să facem o mică analiză asupra rezultatelor obţinute în experienţele din programul Şcoala de Soiuri în 2017 şi în 2018.

Experienţele au fost amplasate în localitatea Comloşu Mare, ferma Columirom, jud. Timiş. Zona este un fel de „corn belt” local al porumbului: soluri fertile, cu aport freatic, completate cu oameni gospodari şi cu rigoare tehnologică. Tehnologia aplicată a fost unitară în ambii ani: 140 kg azot şi 60 kg fosfor, lanuri curate de buruieni. Parcelele au fost diferite, dar situate în apropiere una de alta.

Porumb_b
• În anul 2018 producţiile au variat între 11.493 şi 15.209 kg/ha. Pe grupe de maturitate, producţiile şi umidităţile au fost: FAO 250-290 - 13.095 kg/ha (13,9%); FAO 300-350 - 12.433 kg/ha (13,9%); FAO 360-400 - 13.741 kg/ha (12,7%); FAO 410-450 - 13.808 kg/ha (13,2); FAO 460-490 - 14.547 kg/ha (14,4%). (Fig. 1)
Analizând evoluţia vremii pe parcursul perioadei de vegetaţie în 2018, constatăm că luna aprilie a fost uscată, dar răsăritul a fost rapid şi uniform datorită corelării adâncimii de semănat cu starea de umiditate a solului. Lunile mai şi iunie au fost cu excedent de precipitaţii, chiar masiv în iunie, şi cu temperaturi apropiate de mediile multianuale. Noroc că lunile august şi septembrie au fost calde şi uscate. Altfel vă puteţi imagina cum ar fi evoluat Fusarium?
• În anul 2017 producţiile au variat între 6.443 şi 9.460 kg/ha (producţia de 5.629 kg/ha a fost cauzată de o problemă de răsărire). Pe grupe de maturitate, producţiile şi umidităţile au fost: FAO 300-350 - 7.498 kg/ha (15%); FAO 360-400 - 7.488 kg/ha (16,2%); FAO 410-450 - 7.545 kg/ha (16,2); FAO 460-490 - 8.209 kg/ha (16,7%) (fig. 2). Umidităţile mai mari decât în 2018 sunt de împrumut.
În 2017, lunile mai şi iunie au fost cu excedent de precipitaţii, îndeosebi luna iunie, şi mai calde decât normalul. Lunile iulie, august şi septembrie au fost uscate şi mai calde.
Pe grupe de maturitate, diferenţele de producţie dintre cei doi ani sunt: FAO 300-350 - 4.935 kg/ha; FAO 360-400 - 6.253 kg/ha; FAO 410-450 - 6.263 kg/ha; FAO 460-490 - 6.338 kg/ha. Din aceste diferenţe puneţi cât vreţi pe seama faptului că nu a fost aceeaşi parcelă, pe seama altor factori de influenţă, şi tot mai rămâne destul şi pentru vreme. Vorba fermierului-găzdă, Laurenţiu Sarcină: „Nu-mi doresc să plouă când aş vrea eu. Mi-ar fi destul să ştiu când plouă, pentru că m-aş da eu după vreme”. Nici o tehnologie „deşteaptă” nu face cât vremea favorabilă. Aviz „specialiştilor de birou” care compară producţiile din România cu cele din Franţa, Germania, China sau de prin alte părţi.

Grupa FAO şi diferenţele de producţie
Din rezultate se poate lesne observa că între grupele de maturitate nu sunt diferenţe spectaculoase. Şi cum o fermă nu operează cu ansamblul grupelor de maturitate, ci cu hibrizi individuali, se remarcă uşor că se poate opta pentru hibrizi din grupe mai timpurii, dar cu potenţial de producţie comparabil cu grupa semitardivă. Desigur, cultivaţi în tehnologie caracteristică. O opţiune care va fi foarte utilă în anii cu toamne ploioase; şi nu demult, chiar în 2016, a fost o toamnă bogată în precipitaţii.

Figura 1 - Rezultate de producţie la porumb 2018_b

Mirela şi Octavian GULER

Figura 2 - Rezultate de producţie la porumb 2017_b


ATENŢIE LA VIESPEA RAPIŢEI
Observaţia atentă şi înţelegerea unei situaţii în meseria noastră este şi necesară, şi profitabilă. Să luăm ca exemplu viespea rapiţei (Athalia rosae). Femelele depun ouăle (ponta) pe marginea frunzelor (foto 1). În frunze, marginal, se observă gale cu larve neeclozate (foto 2). Durata de eclozare este de 7-8 zile. Larvele ies din gale şi rod ţesutul foliar, mai întâi pe dosul frunzelor, evitând nervurile (foto 3).
Dar în lan sunt multe viespi, care depun ouăle în mai multe zile. Deci prima verificare se va face ceva mai repede de 7-8 zile de la observarea prezenţei viespilor. Aplicarea de insecticid se va face imediat. După numărul de larve şi volumul de lucrări din fermă, se va opta pentru insecticide de contact sau cu acţiune combinată. Diferenţele de produse înseamnă diferenţe de cost. După circa 7 zile de la aplicarea insecticidului se va relua verificarea stării rapiţei, pentru că nu toate larvele eclozează simultan. Deci ATENŢIE!

 Larvele ies din gale ÅŸi rod Å£esutul foliar, mai întâi pe dosul frunzelor, evitând nervurile_b


În frunze, marginal, se observă gale cu larve neeclozate_b


Femelele depun ouăle (ponta) pe marginea frunzelor_b


Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/221 (ediţia 1-14 noiembrie 2018)

 

Vizualizat: 318 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?