Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Necunoscute care fac diferenţa în lanul de grâu

Publicat: 19 martie 2018 - 01:57
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Maxima maximelor spune că nici o maximă nu este valabilă în toate privinţele. Parafrazând-o, am spune că în agricultură regula regulilor este că nici o regulă nu este valabilă în toate privinţele...

O posibilă explicaţie ar putea veni din împletirea influenţelor mai multor factori care acţionează simultan şi în acelaşi loc. Şi deşi cel puţin o parte dintre aceşti factori are o influenţă permanentă asupra unui loc, intensitatea cu care aceştia se manifestă diferă foarte mult de la un an la altul. Consecinţa este că lucrând aproximativ la fel, ajungem la situaţii foarte diferite de la un an la altul.
Regulile generale de rotaţie a culturilor şi de lucrare a solului după specificul plantei care urmează să fie semănată le considerăm cunoscute şi nu le mai reluăm aici. Vom arăta comparativ doar câteva situaţii pentru a sublinia încă o dată importanţa înţelegerii de către fermier a contextului cu specific de loc în care lucrează la un moment dat. Precizăm că imaginile sunt dintr-o fermă cu suprafaţa de 7.000 ha (nu prea permite timpul să se revină cu încă o lucrare numai într-o singură parcelă) şi în toamna secetoasă a anului 2017.

Soiul 1 semănat la 29 septembrie după porumbClick pe poza pentru galerie!

Premergătoare perfecte în teorie. Dar în practică?
Comparând starea culturii de grâu din foto 1 (soiul 1) şi foto 2 (soiul 2) se poate observa foarte uşor o mare diferenţă între cele două situaţii, grâul după porumb având o stare mult mai bună decât grâul după soia. Soil şi data de semănat pot explica doar foarte parţial această diferenţă. În această fenofază deosebirile date de vigoarea specifică soiului nu sunt atât de mari. Iar cele cinci zile diferenţă de semănat au o influenţă mică, pentru că, totuşi, la 05 octombrie suntem la începutul epocii optime de semănat.
Distanţa dintre cele două parcele este de circa 50 m, iar solul are textură uşoară. Ca explicaţie parţială, am presupus că, toamna fiind secetoasă, în parcela de soia solul ar fi putut pierde mai multă apă. Explicaţia a ţinut cam 15 minute, până am ajuns la o parcelă cu grâu după grâu, în care lanul era mult mai frumos decât în sola cu grâu după soia. Mai mult, în aceeaşi zonă (acelaşi sol, aceleaşi lucrări de pregătire), dar la o distanţă de circa 700 m, soiul 3 de grâu după porumb arată foarte bine (foto 3). Şi aici, comparativ cu soiul 2 de grâu după soia, diferenţa este prea mare ca să fie pusă doar pe seama vigorii soiului şi a datei de semănat.
Precizare: deşi specificăm clar că diferenţele dintre situaţiile prezentate nu sunt cauzate de soi, am evitat a folosi denumirea pentru a nu lăsa loc interpretărilor.
În această toamnă, în situaţiile prezentate, porumbul a fost o premergătoare mai bună pentru grâu decât soia. Iar noi, până în acest moment, nu avem o explicaţie convingătoare pentru diferenţele constatate.
Rapiţa, o altă bună premergătoare pentru grâu în cei mai mulţi ani, nu şi-a confirmat renumele în această toamnă (foto 4 - soiul 4). Grâul după rapiţă este mai slab decât cel după porumb, dar mai bun decât grâul după soia. Deşi aici diferenţa faţă de soia ar putea fi dată şi de influenţa texturii solului, luto-argiloasă în foto 4.
Deosebirile prezentate nu pot fi puse pe seama diferenţelor de calitate a pregătirii solului, deşi această verigă tehnologică influenţează şi ea puternic reuşita unei culturi agricole. O situaţie comparativă este prezentată în foto 5, unde avem acelaşi soi, aceeaşi dată de semănat, aceeaşi zonă de lucru (chiar parcele vecine), aceleaşi lucrări ale solului. Este vorba despre o suprafaţă de circa 250 ha de grâu. Situaţia mai slabă (foto 5, stânga) este într-o parcelă de 7 ha situată un pic mai jos. Calitatea mai slabă a pregătirii solului îşi poate avea rădăcinile în toamna trecută, ploioasă, situaţie care a putut duce la o compactare mai accentuată a solului cu textură argilo-lutoasă.

Păşunat tehnologic vs. inhibitori de creştere
„Teoria sine praxis sicut rota sine axis” În traducere liberă: “Teoria ca teoria, dar practica ne omoară”! La grâu, în fermele mari fiind vorba de suprafeţe mari de semănat, poate fi nevoie ca semănatul să înceapă un pic în avans faţă de epoca optimă. Dacă este şi o toamnă lungă, acesta va creşte cam mare. Ce s-ar putea face? Deocamdată mai mult presupunem decât să ştim cu certitudine. Însă căutăm răspunsuri. Pentru aceasta am montat o experienţă (foto 6) cu aplicarea încă din toamnă a unor inhibitori la grâu, toate principiile active prezente acum în piaţă, alături de o variantă cosită (care în practică poate fi înlocuită de păşunatul tehnologic).
Şi pentru că am început spunând că nici o regulă nu este valabilă în toate situaţiile, iată o dovadă care contrazice situaţiile prezentate anterior. Mazărea, cotată ca fiind o foarte bună premergătoare pentru multe culturi, şi-a confirmat statutul: o cultură de rapiţă resemănată arată incomparabil mai bine după mazăre decât după grâu (foto 7).
Deci regulile arată direcţia. Drumul trebuie să-l parcurgeţi singuri!

Text şi foto:
Octavian şi Mirela GULER
Tel. 0744 327217


Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)

Vizualizat: 879 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?