Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

MAI: OFENSIVA pentru obţinerea RECOLTELOR BOGATE

Publicat: 17 iunie 2019 - 14:44
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După încorporarea seminţelor sub brazdă este necesară asigurarea unui regim hidric favorabil, care să intensifice procesele biologice ale plantelor. Precipitaţiile căzute în prima jumătate a lunii mai în toate regiunile ţării au refăcut în multe zone capacitatea de câmp până la „plinul” durabil. În acelaşi timp, plantele au nevoie de o nutriţie echilibrată pentru creşterea şi dezvoltarea vegetativă armonioasă, pe fondul intervenţiilor fermierilor pentru a produce culturi frumoase, curate şi sănătoase.

Aşadar, producătorii agricoli au o agendă destul de încărcată, începând cu lucrările de grăpare (acolo unde s-a format crustă), aplicarea de îngrăşăminte pe bază de azot pentru culturile prăşitoare înfiinţate în acest sezon, erbicidarea în vegetaţie a semănăturilor şi terminând cu executarea tratamentelor fitosanitare.

Tiberiu NichiteanuClick pe poza pentru galerie!

BUZĂU
Necazurile au început după semănat
După ce au terminat cu brio semănatul culturilor de primăvară, fermierii buzoieni au avut parte numai de necazuri. „La jumătatea lunii aprilie a căzut grindina peste câmpurile cu semănături, iar la începutul lunii mai a venit o altă repriză ce a cuprins o zonă intens cultivată, distrugând culturile de grâu, de lucernă, o parte din porumbul şi floarea răsărite, plus plantaţii întregi cu viţă-de-vie şi pomi. Au fost afectate câteva sute de hectare, iar pagubele sunt uriaşe”, ne-a declarat inginerul Valeriu Călin, liderul Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice “Agroceres” Buzău.
Nici fermierul nu a scăpat de furia „microproiectilelor„ de gheaţă. O solă de 30 ha cu floarea-soarelui abia răsărită a fost complet distrusă. Întrucât nu se mai poate redresa, va trebui s-o întoarcă în cel mai scurt timp, de îndată ce vor permite condiţiile de lucru din teren. Fermierul s-a pregătit din vreme, cumpărând sămânţa hibridă de porumb pentru a reînsămânţa parcela calamitată.

Buruienile au apărut ca ciupercile după ploaie
Cultivatorul buzoian a însămânţat 150 ha cu floarea-soarelui şi 150 ha cu porumb. „La momentul acesta (prima săptmână din luna mai - n.r.) culturile sunt erbicidate. Însă după ultimul front de ploi au început să răsară buruienile la concurenţă cu plantele cultivate, aşa că trebuie să mă grăbesc cu a doua erbicidare. Urmează apoi aplicarea fazială a îngrăşămintelor pe bază de azot şi tratamentele fitosanitare. Noi, fermierii, avem de lucru tot timpul în această perioadă, până la recoltare”, a apreciat Valeriu Călin.
Acesta a recunoscut că, deocamdată, nu sunt probleme cu dăunătorii; seminţele au fost tratate, iar vremea fiind rece, nu a permis atacurile agenţilor de dăunare.

Ploaia căzută la timp face minuni
Gheorghe Tuzu, fermier ce lucrează circa 650 ha de teren în Movila Banului, aproape de reşedinţa judeţului Buzău, susţine că semănăturile sunt într-un stadiu normal de vegetaţie. „Pe zona noastră au fost trei ploi bune (în jur de 80 litri pe mp) care au făcut minuni. E bine că sunt răsărite culturile; floarea-soarelui a atins stadiul de 6 frunze. Mai am de semănat ceva porumb, însă în trei zile bune de lucru termin lucrarea. Nu este târziu pentru înfiinţarea culturii. Am încheiat erbicidarea cerealelor păioase de toamnă, iar la floare am făcut o lucrare în preemergenţă. Am intrat cu combinatorul înainte, am lăsat să crească iarba, am aplicat un erbicid total, după care am semănat. Am vrut să mai scutim ceva bani”, a explicat inginerul Gheorghe Tuzu.

Rapiţa a dispărut din structura de producţie
În structura de producţie a acestui an, fermierul buzoian are semănate din toamnă 200 ha cu grâu şi 60 ha cu orz. Semănase şi o parcelă de 18 ha de rapiţă, dar a întors-o, deoarece răsărirea târzie din decembrie nu a asigurat densitatea tehnologică optimă. Gheorghe Tuzu susţine că a semănat grâu în decembrie şi acum este în stadiu foarte bun de vegetaţie. „Am avut porumb încorporat în sol acum 40 de zile şi a ieşit galben la culoare, pentru că a fost frig şi pământul s-a încălzit mai greu”, a explicat fermierul, care şi-a propus să cultive floarea-soarelui şi porumb pe 360 hectare.
„Grâul, săracul, nu mai este ce-a fost anul trecut; producţia va fi mai mică. Problema este să ne acoperim costurile, să dăm drepturile de arendă şi să ieşim cu ceva profit ca să putem merge mai departe. Sunt mulţumit de cheltuielile făcute. Anul nu va fi mai dificil, deoarece ploaia de până acum este de miliarde pentru toţi, indiferent dacă au mai fost probleme cu grindina. Se mai poate controla cultura prin tratamentele cu fungicide”, spune Gheorghe Tuzu.

DÂMBOVIŢA
„Stăm destul de bine faţă de anul trecut”
Lucrările din campania agricolă de primăvară decurg în condiţii normale şi în fermele agriculturilor dâmboviţeni. „Până acum pot spune că stăm chiar mai bine, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când nu am avut precipitaţii. La noi porumbul este însămânţat şi răsărit, floarea-soarelui a ieşit din pământ sută la sută; am aplicat şi primul tratament preemergent”, ne-a declarat inginerul Marius Ionescu Mălăncuş, director tehnic la SC Agrodez Danro SRL, din comuna Ciocăneşti.
Conform specialistului, grâul parcurge fenofaza de burduf. „Am efectuat cel de-al doilea tratament şi ne pregătim să intrăm la cel de-al treilea undeva la mijlocul lunii, cu fungicidul Nativo Pro şi cu un insecticid. De asemenea, grâului i-am dat şi azot, şi îngrăşăminte foliare, dar şi un biostimulator (Aminosol)”, a precizat agronomul.

„Sunt mulţumit de felul cum arată câmpul”
Societatea are cultivate 130 ha cu grâu şi 50 cu orz. „Pe zona mea nu punem rapiţă pentru că în fiecare an am avut probleme: cu lipsa de apă, cu răsărirea, cu densitatea, cultura nefiind rentabilă. De aceea, am renunţat să mai irosim banii în vânt!”, a explicat specialistul.
În această primăvară a semănat 200 hectare cu floare, 100 ha cu porumb şi vreo 20 ha cu mazăre. „Sunt mulţumit de cum arată câmpul! Cel puţin la Ciocăneşti, plantele şi-au revenit din stresul termo-hidric, recuperând din întârzierea vegetativă. De asemenea, au fost precipitaţii din martie încoace, până-n mai. Aşa că am ajuns la vorba din bătrâni: «Plouă-n mai, mâncăm mălai!» Faţă de anul trecut e bine! Doamne ajută!”, a încheiat discuţia Marius Ionescu Mălăncuş.

Prăşitoarele semănate la timp se dezvoltă rapid
La Miorcani - Rădăuţi Prut, Tiberiu Nichiteanu, un tânăr fermier în vârstă de 34 de ani, a terminat de semănat floarea-soarelui pe cele 280 hectare programate, porumbul pe 300 ha şi soia pe 150 hectare, culturi care se pretează destul de bine în nordul judeţului Botoşani. În ferma lui de 1.300 hectare, lanurile înverzite se dezvoltă bine, sunt întreţinute corespunzător (bine fertilizate, curate de buruieni şi tratate împotriva bolilor şi dăunătorilor). Sub aspect fenologic, grâul, cultivat pe 440 hectare, şi-a alungit paiul şi a ajuns la fenofaza de înspicare, iar floarea-soarelui şi porumbul, la formarea primelor perechi de frunze şi chiar la înfrunzire.

Rapiţa e o cultură frumoasă
„De curând am aplicat tratamentul la rapiţă (140 hectare) la stadiul de înflorire, format dintr-un fungicid sistemic, un insecticid şi un foliar pe bază de bor. De asemenea, am terminat de erbicidat o parcelă de floarea-soarelui în suprafaţă de 120 hectare, prima semănată pe data de 30 martie. Culturile arată foarte bine, există o umiditate bună în sol, vremea este bună pentru lucru”, ne-a declarat fermierul.
Tiberiu Nichiteanu are de gând să realizeze un spaţiu de depozitare a producţiei agricole cu o capacitate de 5.000 de tone. Pe moment a renunţat la o investiţie într-un sistem local de irigaţii, deoarece a plouat suficient.

CONSTANŢA
„Am avut emoţii pentru culturile de toamnă”
Încă de la sfârşitul lunii aprilie, Aedin Celzin, fermier ce exploatează circa 3.000 hectare de teren în zona Osmancea, a terminat cu semănăturile de primăvară! A ales să pună porumb pe 400 hectare, floare pe 300 ha şi ceva mazăre. Porumbul este în stadiul de 4-5 frunze, floarea e ceva mai avansată vegetativ. Mazărea, erbicidată nu cu mult timp în urmă, se dezvoltă în condiţii normale. „Am avut ceva emoţii, culturile de toamnă au parcurs o perioadă de stres din cauza secetei pedologice. Grâul şi orzul au răsărit abia în luna ianuarie, când au găsit condiţiile potrivite. Mulţumim lui Dumnezeu că a plouat foarte bine în ultima perioadă; a căzut o ploaie curată, fără grindină”, a susţinut administratorul companiei Micul Agricultor din Osmancea.
Aedin Celzin este unul dintre fermierii campioni Pioneer. Cu producţia obţinută, de 13.856 kg/ha, este deţinătorul trofeului Porumbul de Aur, la categoria neirigat, pe anul 2017.

Valeriu Călin_b
Valeriu Călin: „Pe majoritatea suprafeţelor cultivate cu grâu şi cu rapiţă din judeţul Buzău plantele au răsărit cu întârziere, începând cu sfârşitul lunii februarie şi pe tot parcursul lui martie. Acum grâul e înfrăţit, arată foarte bine, are tratamentele făcute şi pot afirma că este o cultură refăcută. Eu am semănate 120 ha şi mă declar mulţumit de felul cum arată grâul: are uniformitate, vigurozitate şi o bună densitate. În schimb, am fost nevoit să întorc toată rapiţa (50 ha) în această primăvară”.

Tiberiu Nichiteanu_b

Tiberiu Nichiteanu: “Am convingerea că producţiile pe care le voi obţine ne vor răsplăti strădaniile!”

Aedin Celzin_b

Aedin Celzin: „După atâta chin şi stres, eu zic că arată bine câmpul! Am grâu semănat pe 1.000 hectare şi orz pe câteva sute; fertilizarea s-a terminat din luna martie, acum suntem la cea de-a doua lucrare de protecţie fitosanitară la păioase. Apoi pregătim o aplicare foliară pe la jumătatea acestei luni”.


PRAHOVA: TERENUL A PRINS CRUSTĂ ŞI ÎMPIEDICĂ RĂSĂRIREA PORUMBULUI
Când am discutat cu inginerul Adrian Mocanu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Prahova, era un pic amărât. Grindina căzută în prima zi a lunii mai i-a adus dezastrul în plantaţia viticolă de 10 hectare. „Cel puţin eu nu voi avea producţie de struguri anul acesta!”, a oftat fermierul.
Peste culturile de câmp nu s-a pogorât urgia! Cultivatorul lucrează peste 1.400 hectare în zona comunei Dumbrava. „Am terminat cu semănatul. Suntem la lucrările de întreţinere acuma: fertilizăm, stropim grâul! Dar avem probleme cu porumbul; de la ploile astea, terenul a făcut un pic de crustă şi împiedică răsărirea plantelor. Am încercat cu un utilaj, dar mai mult stricăm. Aşa că aşteptăm o ploaie care să înmoaie crusta! Dacă nu, o să pierdem din densitate şi e păcat de munca depusă!”, a susţinut liderul fermierilor prahoveni.
Adrian Mocanu are semănate 600 hectare cu porumb şi 200 ha cu floarea-soarelui. „E bine că am terminat campania însămânţărilor de primăvară, dar în continuare mai trebuie ploaie!”, a conchis cultivatorul din satul Ciupelniţa, comunas Dumbrava.


BOTOŞANI: CULTURILE AU INTRAT ÎNTR-UN PARCURS VEGETATIV NORMAL
În toate fermele vegetale botoşănene semănatul porumbului aproape că s-a finalizat, lucrătorii ogoarelor îşi dozează eforturile pentru întreţinerea semănăturilor din toamnă şi a celor nou-înfiinţate. În principal, lucrările presupun fertilizarea şi tratamentele fitosanitare recomandate de specialişti şi de tehnologia de cultivare. „La ferma mea de la Brăeşti fac cel de-al doilea tratament la grâul semănat în toamnă, pe întreaga suprafaţă de 130 hectare. Folosesc produsul de la Bayer - Nativo Pro 325 SC, un fungicid sistemic cu două substanţe active şi acţiune complementară pentru controlul unui complex de boli, începând cu făinarea, septorioza frunzei, rugina brună, rugina galbenă şi terminând cu fuzarioza. De asemenea, continui fertilizarea cu îngrăşăminte azotoase; până acum am aplicat trei fracţii cu uree NG (un fertilizant solid granulat ce conţine o mare cantitate de azot sub formă ureică, pelicularizat cu inhibitorul N-Guard)”, ne-a declarat inginerul Doru Andrici, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Botoşani.
Agricultorul botoşănean avusese însămânţate 50 hectare de rapiţă, dar în lipsa umidităţii, cultura nu a răsărit şi a trebuit s-o întorcă în această primăvară. Doru Andrici a încheiat până la 1 mai campania de semănat. A reuşit să însămânţeze la timp porumbul pe 130 hectare, floarea-soarelui pe 100 ha şi cultura de soia pe 30 hectare. Fermierul este destul de mulţumit; nu reclamă lipsa umidităţii din sol, ca anul trecut. La Brăeşti au căzut peste 77 litri de apă pe mp, astfel încât culturile sunt răsărite toate şi au intrat într-un parcurs vegetativ normal.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/236 (ediţia 15-31 mai 2019)

Vizualizat: 494 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?