Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

ÎNSĂMÂNŢĂRI DE PRIMĂVARĂ: 2 structuri furajere valoroase pentru animale

Publicat: 31 martie 2020 - 13:49
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În condiţiile din ţara noastră,  sistemul furajer cuprinde în proporţie de peste 70% specii semănate primăvara în martie-aprilie. Iata doua structuri furajere pe care le puteti cultiva in aceasta perioada!

Speciile de leguminoase şi graminee perene, semănate în cultură pură sau asociată, sunt considerate cele mai importante pentru hrana animalelor şi pentru economia întregului sistem furajer, atât prin potenţialul ridicat de producţie, cât şi prin gradul de asigurare a unui furaj echilibrat energo-proteic.

Cum stabilim norma de semănat
Lucrările tehnologice de instalare a acestor culturi, pure sau asociate, se aplică în funcţie de particularităţile biologice ale seminţelor acestor specii. Astfel, mărimea seminţelor variază de la foarte mică (1-1,3 mm la trifoiul alb) la foarte mare (4,8-8 mm la sparcetă); greutatea seminţelor, respectiv MMB, de la 0,25 la 0,35 g la firuţă şi la 18-20 g la sparcetă; numărul de seminţe per kilogram, de la 400/kg la obsigă şi lucernă, la 4.500/kg la firuţă. Aceste însuşiri dimensionale şi de greutate ale seminţelor influenţează norma de semănat şi densitatea potenţială a plantelor (tabelul 1).

Tabelul 1 - pajisti semanate_b

La înfiinţarea culturilor furajere perene lucrarea de semănat influenţează direct gradul de răsărire a plantelor, uniformitatea culturii şi, în continuare, calitatea producţiei şi longevitatea culturii. În situaţia în care semănatul se realizează la adâncimea optimă, în funcţie de specie şi de mărimea seminţelor, ca în cazul speciilor de leguminoase (lucerna, trifoiul roşu, trifoiul alb, ghizdeiul, sparceta), proporţia de plante răsărite variază între 60 şi 90%. Dacă adâncimea de semănat creşte cu 1 cm peste valorile considerate optime, proporţia de plante răsărite scade cu aproape 50% (tabelul 2).

Tabelele 2-3_b

Cum obtii o longevitate mai mare?
Perenitatea sau longevitatea culturilor şi potenţialul de producţie sunt specifice fiecărei specii de graminee şi leguminoase furajere, iar nivelul de producţie în fiecare an de vegetaţie este influenţat de densitatea plantelor. Din datele prezentate în tabelul 3, în cazul culturii de lucernă, pe o perioadă de folosire de 5 ani, densitatea plantelor scade de la 200-250 plante/mp în primul an de vegetaţie, la 60-80 plante/mp în anul 5. Practic, în medie, de la un an la altul de producţie, densitatea scade cu 25%. Scăderea densităţii plantelor determină şi o reducere proporţională a producţiei de fitomasă de la 30 la 50 t/ha în primii 3 ani de vegetaţie, la 20-30 t/ha în ultimii 2 ani de vegetaţie. De fapt, la o producţie medie total de 170 t/ha masă verde, 18% din aceasta se realizează în primul an de vegetaţie (30 t/ha), 29% (50 t/ha) în anul al doilea, 23% (40 t/ha), în anul al treilea 18% (30 t/ha), în anul al patrulea 12% (20 t/ha), în anul cinci producţia de 20 t/ha masă verde din anul cinci de vegetaţie obţinută la o vegetaţie de 60-80 plante/mp, este eficientă, deoarece, în anii de vegetaţie nu se aplică inputuri tehnologice speciale, în afară de recoltare şi conservarea producţiei.
Creşterea ponderii culturilor de leguminoase (în cultură pură sau asociată) în sistemul furajer influenţează pozitiv structura culturilor, a raţiilor de hrănire a animalelor, a tehnologiilor de fertilizare şi protecţie a tuturor culturilor din fermă).

Fertilizare: doze şi momente de aplicare
În optimizarea lucrărilor tehnologice de înfiinţare şi întreţinere a culturilor de graminee şi leguminoase furajere perene, un rol important îl are gestionarea eficientă a aplicării îngrăşămintelor, în special a celor chimice. Creşterea şi dezvoltarea plantelor este influenţată puternic de nivelul optim de nutriţie. Speciile de graminee şi leguminoase perene semănate în cultură pură sau asociată consumă, în medie, pentru realizarea unei tone de masă verde, următoarele cantităţi de elemente nutritive: 5-7 kg N, 1-6 kg P, 3-4 kg K, 3-4,5 Ca. În condiţiile de irigare consumul acestor elemente creşte cu 50-70%.
în cazul speciilor de graminee şi leguminoase perene, azotul determină o înfrăţire puternică a gramineelor şi o lăstărire ridicată a leguminoaselor, o creştere rapidă şi viguroasă a plantelor, iar după cosire sau păşunat o refacere mai intensă a vegetaţiei. De asemenea, azotul extras de plante intră în compoziţia protidelor, contribuind la creşterea conţinutului de substanţe proteice din furaj.
Fosforul stimulează dezvoltarea sistemului radicular, intensifică înfrăţirea şi lăstărirea plantelor, măreşte rezistenţa plantelor la condiţiile nefavorabile de viaţă, stochează energia şi o transferă în diferite etape a proceselor metabolice.
Potasiul are un rol complex în viaţa plantelor, fiind considerat un element al calităţii deoarece contribuie la intensificarea proceselor de fotosinteză (în sinteza glucidelor, proteinelor, lipidelor), la desfăşurarea proceselor de fixare simbiotică a azotului, la creşterea rezistenţei la ger a plantelor.
În tabelul 4 avem dozele optime pentru aceste culturi în funcţie de conţinutul solului în elemente nutritive, calculate în substanţă activă (N, P2O5, K2O) pentru fiecare element nutritiv.

Aplicarea îngrăşămintelor cu azot se realizează diferenţiat în funcţie de modul de cultivare a speciilor de graminee şi leguminoase perene. Astfel, în cazul culturilor de leguminoase perene semănate în cultură pură, aplicarea îngrăşămintelor cu azot se face o singură dată, la înfiinţarea culturilor înainte de semănat. Pe solurile cu un conţinut scăzut de N total (sub 70 ppm) se aplică o doză de azot de N 60-80 kg/ha, iar pe solurile mai bine aprovizionate în acest element se va aplica o doză de N 50 kg/ha. Folosirea acestor doze mai scăzute este suficientă pentru plantele de leguminoase, în primele faze de creştere şi dezvoltare până la intensificarea procesului de fixare simbiotică a azotului atmosferic, după care plantele devin independente pentru acest element. In cazul culturilor asociate de graminee şi leguminoase perene (pajişti semănate), dozele recomandate variază în funcţie de conţinutul solului în acest element şi de proporţia plantelor de leguminoase în compoziţia floristică astfel: 60-150 kg/ha s.a. Cercetările efectuate şi rezultatele practice obţinute au demonstrat că îngrăşămintele cu azot în doze mai mici de N100 se pot aplica integral primăvara foarte devreme, înainte de semănat sau înainte de pornirea în vegetaţie, în anii următori. Pentru evitarea riscurilor de toxicitate cu nitraţi, atât la nivelul plantelor cât şi în sol, în apa freatică se recomandă să nu se aplice o doză de azot mai mare de N170 kg/ha s.a. Faţă de dozele recomandate, se impune reducerea acestora la toate culturile de pajişti semănate formate din amestecuri de graminee şi leguminoase, în funcţie de proporţia speciilor de leguminoase din covorul vegetal, astfel:
- sub 10% reducerea este de 10 kg/ha;
- 15-20% reducerea este de 15-20 kg/ha;
- 20-30%: 30-40 kg/ha;
- 30-40%: 50-60 kg/ha.

Tabelul 4_b
• Fertilizarea cu îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu influenţează mai puţin nivelul de producţie cu excepţia speciilor de leguminoase (dar contribuie la sporirea calităţii furajelor). în funcţie de datele prezentate în tabelul 4 şi ţinând seama de conţinutul solurilor în P2O5 şi K2O se recomandă aplicarea unor doze de P120-140 kg/ha s.a; Pe solurile cu un conţinut mai scăzut de P2O5 (sub 10 ppm) şi de P60-80 kg/ha s.a. pe solurile bine aprovizionate în acest element (peste 10 ppm), aceasta în cazul culturilor pure de leguminoase. La culturile de pajişti semănate, dozele de îngrăşăminte cu fosfor se pot reduce cu cca. 30%. Îngrăşămintele cu potasiu se aplică în doze mai mari de K150-250, numai pe solurile cu conţinut scăzut spre mediu de K2O (21-120 ppm) şi mai reduse (K120-150) pe solurile cu conţinut mediu spre bun (121-150 ppm). Pe toate solurile cu un conţinut mai mare de P2O5 (>30 ppm) şi de K2O (>150 ppm), aplicarea îngrăşămintelor cu P şi K nu este eficientă. Momentul aplicării îngrăşămintelor cu P şi K, care, de regulă, se face prin folosirea îngrăşămintelor complexe, este determinat de mărimea dozelor; în cazul unor doze mai mici, aplicarea se face o singură dată la înfiinţarea culturilor; la folosirea unor doze mai mari, aplicarea se face eşalonat: ½ din doză la înfiinţarea culturilor şi ½ din doză la intervale de 2-3 ani, aplicate toamna târziu sau primăvara devreme.


Articol publicat în revista Ferma nr. 5/254 (ediţia 15-31 martie 2020). 

CITITI IN NUMARUL VIITOR - Revista Ferma nr. 6(255): Caracteristicile agro-biologice şi ecologice ale speciilor de graminee şi leguminoase furajere perene care determină o mai bună alegere de către fermieri a sortimentului de culturi furajere, în funcţie de condiţiile naturale specifice exploataţiei agricole (climă, sol), de structura speciilor de animale, de nivelul tehnologic şi financiar al fermei.

Vizualizat: 1422 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?