Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

HIBRIZI de RAPIŢĂ cu un bun POTENŢIAL MELIFER

Publicat: 29 septembrie 2017 - 10:44
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

AGRICULTURA şi APICULTURA, FRONT COMUN. Progresele realizate prin crearea de noi hibrizi de rapiţă au o importanţă tot mai mare pentru fermieri (datorită productivităţii, rezistenţei la boli ori la iernare, perioadei de maturare etc.), dar în egală măsură interesul apicultorilor este cât se poate de justificat pentru această valoroasă sursă de nectar şi de polen. 

Cea mai importantă caracteristică este potenţialul melifer al rapiţei, cuantificat prin indicele glucidic (echivalentul în zahăr al secreţiei medii de nectar, măsurat în mg/inflorescenţă).

De acum, ambele categorii de beneficiari ai acestei culturi agricole - cultivatori şi apicultori - pot cunoaşte “Caracteristicile agronomice şi melifere ale principalilor hibrizi de rapiţă comercializaţi în România în anul 2017”, prezentate în broşura cu acest titlu, apărută la Editura ”Lumea Apicolă”. O lucrare asemănătoare a fost lansată în anul 2016 pentru cultura de floarea-soarelui.

hibrid-melifer_b

Stuparii au aşteptări mari de la amelioratori
Broşura, rezultat al colaborării între Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) şi ROMAPIS - Federaţia Asociaţiilor Apicole din România, realizată în baza studiilor întreprinse de Centrul de Biotehnologii Microbiene - BIOTEHGEN din cadrul USAMV Bucureşti, prezintă informaţii utile deopotrivă agricultorilor şi apicultorilor. (...)

În lucrare sunt prezentaţi hibrizi de rapiţă de la zece companii de seminţe active pe piaţa României, cel mai bine plasaţi pe piaţă de la fiecare firmă, descriindu-se principalele caracteristici agronomice: densitatea la semănat, grupa de maturitate, rezistenţa la iernare, rezistenţa la cădere, toleranţa la boli, potenţialul de producţie etc.
Centrul Biotehgen a determinat în teren principalele caracteristici importante pentru cei 20 hibrizi, loturile din care s-au prelevat probe aflându-se în judeţele Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman, Giurgiu, Prahova şi Ilfov.
Broşura va fi distribuită celor interesaţi prin asociaţiile AISR şi Romapis în cadrul diverselor târguri şi manifestări de profil.

Ce metodă de testare s-a folosit şi care sunt hibrizii analizaţi, aflaţi din revista Ferma, ediţia 15-30 septembrie 2017!

Vizualizat: 814 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA la Agromalim 2019 Mewi la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?