Gheorghe Nițu: Solul se lucrează pe verticală și nu pe orizontală!

"Încă din anii ‘75, de când am fost timis cu o bursă în Statele Unite, am descoperit că solul se lucrează pe verticală și nu pe orizontală! Treptat, am trecut la aceast nou tip de abordare, achiziţionând tehnică de mecanizare ultraperformantă, tractoare pe şenile, scarificatoare, agregate complexe pentru a realiza lucrări cât se poate de puține pentru a conserva apa în sol!" - GHEORGHE NIŢU, Agrozootehnica SA Mihăilești

La cei aproape 80 de ani, administratorul Agrozootehnica SA Mihăilești este o adevărată „legendă vie a agriculturii” din partea de sud a României. Cu vocea calmă şi fermă susţine că a avut parte de o toamnă lipsită de precipitații, fapt ce a împins perioadele de însămânțare a primelor culturi cu mai mult în afara epocii optime.

„Seminţele de rapiță au fost încorporate în sol aproape de începutul lunii octombrie, tocmai în speranța că vor beneficia de ploaie. La fel s-a întâmplat şi cu grâul, l-am însămânţat după 20 octombrie. Împingând semănatul mai târziu, am avut şi un beneficiu: am scăpat de atacul afidelor”, susţine veteranul agronom.

Şi aşteptările nu au fost în zadar: frontul de precipitaţii de peste 50 litri/mp a ajutat culturile să răsară, să crească şi să se dezvolte uniform, sănătoase şi bine hrănite. 

DILEMA GRÂNELOR: CALITATE SAU CANTITATE?

Gheorghe Niţu spune că soiurile românești de grâu nu te lasă la greu, dar nici nu îți oferă producții record. “De când mă știu cultiv mai multe soiuri. Am început cu 65-70% genetică românească și am ajuns la ora actuală la 25-28%. De ce? Sunt foarte bune pentru panificație, dar în cel mai bun anul agricol n-am trecut de 6 tone/ha. Calitatea nu este plătibilă. Sunt adeptul calității, dar una e să faci 6 tone şi alta 9 tone/ha. Anul acesta am în portofoliu 14 soiuri, din care românești doar trei: Glosa, Ursita și Voinic”, a precizat dr. ing. Gheorghe Nițu.

Sămânţa de grâu din import nu-i aleasă la întâmplare. „După experiențe minuțioase, făcute pe suprafețe mai mici, apoi mai mari, an de an, și-au făcut loc în fermă soiurile: Ingenio (cu producții constante între 7,5 şi 9 tona/ha), Avenue, Apilco, Alcantara, dar și altele, varietăţi care s-au adaptat condițiilor noastre de climă şi sol”, explică giurgiuveanul.   

TEHNOLOGIA PENTRU GRÂU

Iată cum explică Gheorghe Niţu paşii făcuţi la înfiinţarea unei sole de grâu: „Imediat după recoltarea rapiței (hibridul PT 298/Agile de la Pioneer, care a dat o medie de 4.200 kg/ha) am făcut o lucrare de dezmiriștire a solului urmată de o scarificare și am așteptat să vină o sfântă de ploaie. Nu s-a întâmplat și atunci am fost nevoiți să fertilizăm după primul discuit cu 200 kg/ha de NPK 18-48-0... Apoi am erbicidat samulastra şi celelalte buruieni cu Biathlon 4D - un produs cu acţiune dublă dată de cele două substanţe active: tritosulfuron (cu acţiune sistemică şi la sol) și florasulam (stopează creşterea buruienilor sensibile în numai câteva ore de la aplicare)”.

CALCULE ECONOMICE LA HECTAR

Fermierul pledează pentru o gândire economică sănătoasă şi realistă! În orice fermă, riscurile trebuie calculate și prevăzute. Spune că a întâlnit destui agricultori care, după ce au livrat producţia obţinută, au rămaşi... datori! De aceea atrage atenţia: „Trebuie să ținem cont de fișa tehnologică ajustată economic, să ne gândim foarte atent: facem 5 tone/ha cu economii sau facem 7 t/ha și ne împrumutăm? Împrumutul ăsta, ce cotă are din valoarea patrimoniului? Din valoarea producției mele? Noi, în general, avem o cotă de îndatorare de 10-15-20%. Rentabilitatea în agricultură nu e mare!”

SISTEMUL DE LUCRĂRI MINIME

Agrozootehnica Mihăileşti administrează circa 4.000 hectare de teren agricol în judeţul Giurgiu. „Noi lucrăm într-un asolament pe cinci ani judicios realizat pentru că agricultura nu se schimbă din temelii. Marii agronomi ai României au stabilit să avem rotaţia culturilor cu avantajele ei. În structura de producţie a societăţii noastre, plantele tehnice ocupă undeva la 20-22%, leguminoasele 10-15%, iar restul în mod egal cereale păioase şi culturi prăşitoare. De bază în fermă este aplicarea sistemului de lucrări minime ale solului (prelucrarea terenului fără întoarcerea brazdei, păstrarea la suprafaţă a resturilor vegetale în proporţie de 15-30% şi  executarea lucrărilor solului şi a semănatului prin una sau cel mult două treceri”, a explicat Gheorghe Niţu.

PERFORMANŢĂ PRIN INOVAŢIE

Fermierul a completat subliniind că el promovează o agricultură avansată, cu tehnologii inovative, gândeşte şi răspunde... economic! „Totul e să lucrezi în ore, nu în luni de zile şi chiar trimestre, pentru a păstra apa în sol. Suntem într-o zonă de climă temperat continental şi conservarea apei nu mai e o noutate, este o cerinţă vitală”.

De aceea are ferma înzestrată cu tractoare şi mijloace mecanice ultraperformante, mânuite de operatori suficient de bine instruiţi, pe unii angajaţi îi are de trei generaţii (tractorişti din tată-n fiu, născuţi pe tractoare, pentru tractoare).

În zilele următoare va achiziţiona, din resurse financiare proprii, un agregat complex prin care, la o singură trecere să realizeze pregătirea terenului în totalitate, în parametri optimi de viteză de lucru şi calitate.

AGROZOOTEHNICA E PROFITABILĂ!

Gheorghe Niţu, teleormănean la origine, este născut la 10 aprilie 1943, în comuna Vârtoapele. După absolvirea şcolii elementare în sat, a urmat liceul la Turnu-Măgurele şi apoi s-a înscris la Facultatea de Agronomie din Bucureşti. Terminând studiile a fost repartizat să lucreze în multe unităţi agricole de stat şi în organisme centrale de specialitate din Ilfov şiGiurgiu. În anul 2021, Societatea pe Acţiuni Agrozootehnica Mihăilești, administrată de el, a raportat o cifră de afaceri de 15.973.356 lei, profit net 1.933.718 lei, având pe statul de plată 41 de angajaţi.

Pandemia de Covid a bulversat complet omenirea, însă agricultura pare să fi suferit cel mai puţin şi chiar a înregistrat anumite beneficii, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii digitale. Click AICI şi vezi 5 inovaţii 4.0 pentru ferma viitorului!

un articol de

MARIAN MUŞAT