Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

GENETICA determină CALITATEA produselor agricole

Publicat: 06 noiembrie 2017 - 10:50
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Calitatea produselor agricole este determinată genetic, în procesul de ameliorare a plantelor, dar ea poate fi influențată și prin tehnologia de cultură aplicată. Noțiunea de “calitate” uneori este eronat asimilată cu cea de “cantitate”. 

De exemplu, un conținut mai ridicat de proteină în bobul de grâu sau un conținut mai ridicat de zahăr în sfeclă se consideră că indică o recoltă de mai bună calitate.

Însă CALITATEA se referă la anumite particularități ale proteinei sau ale zahărului în procesul tehnologic: a se separa mai ușor produsul finit, a fi mai pur, a avea un randament în prelucrare mai ridicat etc. Calitatea este o consecință a constituției fizice și chimice a produselor agricole, care se finalizează prin randamentul la prelucrare sau prin efectul energetic în alimentație.

Influența asolamentului asupra….

… randamentului de prelucrare a sfeclei de zahăr. Calitatea sfeclei de zahăr, de pildă, se referă la ușurința cu care se separă zahărul și la randamentul obținut în prelucrare. Când alături de zahăr în sucul sfeclei se găsește glucoză și fructoză, în timpul purificării zemii, acestea împiedică cristalizarea zahărului și reduc randamentul în prelucrare. Totodată, acidul pectic prezent în suc, având caracter gelatinos, influențează negativ procesul de filtrare a zemii. Efect negativ are și așa-numitul azot vătămător (Nv), deoarece la o parte Nv se stopează cristalizarea a 25 părți zahăr care trece în melasă. La fel acționează și conținutul ridicat de cenușă (C); la o parte cenușă se oprește cristalizarea a cinci părți zahăr, care trece în melasă. Prezența acestor substanțe care intervin negativ în procesul de prelucrare depinde de regimul de nutriție al sfeclei de zahăr și acesta poate fi influențat direct de rotația culturilor și asolament.

grain-wheat_b

Prin urmare, cantitatea ridicată de zahăr în sfeclă nu este un criteriu de calitate, pentru că la aceeași cantitate de zahăr determinată în laborator, în fabrică se poate obține o cantitate de zahăr mai mare sau mai mică. 

Mai multe detalii despre acest subiect aflați din revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

Un articol semnat de VASILE POPESCU

Vizualizat: 728 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?