Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fertilizare cu BIOHUMUS

Publicat: 24 februarie 2018 - 01:03
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Într-una din zilele lunii mai 2017, Pavilionul de Mecanizare "George Bungescu" al Facultăţii de Agricultură de la USAMVB din Timişoara a găzduit workshop-ul "Agricultura ecologică. 

Îngrăşământ organic - Fertilizant Bio", prezentat de către Marian Merloi, reprezentant al societăţii Duo Bio SRL, cu sediul la Dragşina, jud. Timiş.

Cu acest prilej, s-au prezentat în premieră studii de caz (experimente) de aplicare a biohumusului (vermicompostul) la culturile de viţă-de-vie, aronia, tomate, ardei şi vinete. În acest nou an agricol, Marian Merloi a demarat cercetări şi pentru culturile de grâu şi de rapiţă, prin aplicarea a 1800 l/ha la grâu şi 1500 l/ha la rapiţă.
Vă reamintim că biohumusul este un îngrăşământ organic natural, rezultat din amestecul gunoiului de grajd şi a deşeurilor biologice produse de râme. Produsul conţine setul necesar de nutrienţi, macro şi microelemente, enzime, antibiotice, vitamine şi substanţe humice. Ca materie primă se foloseşte gunoiul de grajd de la bovine, oi şi cai, lucerna verde şi crengi tocate (lemn de esenţă tare).
"În contrast cu îngrăşămintele chimice care hrănesc planta direct, dar deteriorează solul, biohumusul îmbogăţeşte fertilitatea solului. Dacă avem un sol sănătos, atunci hrana cea de toate zilele va fi sănătoasă şi implicit oamenii vor fi sănătoşi. Este timpul să schimbăm practicile agricole dăunătoare sănătăţii solului şi hranei oamenilor şi animalelor prin conservarea şi îmbunătăţirea integrităţii solului", a afirmat Marian Merloi.

Ardei-kapia_b

Beneficii măsurate în plusuri de recoltă

Un experiment a fost realizat într-o plantaţie de viţă-de-vie, în judeţul Arad, exploataţie cu suprafaţa de 115 ha, plantată cu soiul Pinot Noir în anul 2008. Cultura supusă fertilizării este matură, cu o distanţă de plantare de 2,4 m x 1,4 m, cu 5900 plante/ha.
Două hectare au fost fertilizate cu biohumus realizat la Dragaşina, iar pe alte două hectare a fost aplicat îngrăşământ chimic. Din studiul efectuat au rezultat următoarele:
• în lotul fertilizat cu biohumus s-au obţinut 10.560 kg de struguri/ha şi 16,25 ciorchini/plantă (medie), iar la cel fertilizat chimic, 9000 kg struguri/ha (diferenţă de 117%) şi 13,64 ciorchini/plantă, în medie (diferenţă de 124%).
• cantitatea de zahăr a fost de 210 gr/litru, iar aciditatea a fost de 5,8 gr/l la ambele loturi (100%).
O altă cercetare s-a realizat la cultura de Aronia, în judeţul Timiş. S-a aplicat ca fertilizant 0,4 l (400 ml) de vermicompost/plantă. La data de 22.03.2017 planta avea înălţimea de 35 cm, iar la 26.08.2017 a ajuns la 80 cm. Cantitatea de fructe recoltată a fost astfel: în primul an - 0 kg/ha, în al doilea an - 400 kg/ha, iar în al treilea an - 700 kg/ha. Biohumusul aplicat a avut ca efecte: fructificarea precoce şi dezvoltarea foarte bună a plantei, ştiut fiind faptul că fructificarea maximă la Aronia începe din anul 5.
Experimentul în cultura de tomate a cuprins 50 ha, cu 35.000 plante/ha, situate la o distanţă între rânduri de 1,6 m şi o distanţă între plante de 0,20 m. Fertilizarea de bază s-a făcut în 3 benzi. Din studiul efectuat au rezultat următoarele:
• la lotul fertilizat cu biohumus s-au obţinut 81.480 kg tomate/ha, iar la lotul fertilizat chimic - 56.700 kg fructe/ha (143%);
• la lotul fertilizat cu biohumus s-au obţinut 19,4 fructe/plantă (în medie), iar la lotul fertilizat chimic 16,2 fructe/plantă (120%).
• Mărimea fructului a fost de 120 mm în cazul lotului fertilizat cu biohumus şi de 100 mm la fertilizantul chimic (120%).
Studiul experimental efectuat pe o cultură de ardei kapia a evidenţiat o creştere a producţiei de 20% per hectar, în comparaţie cu fertilizarea cu chimicale (53 de tone/ha, cu 19 fructe pe plantă).
Transportul biohumusului în câmp se face cu un agregat format din tractor şi remorcă. Manipularea se face cu ajutorul unui tractor având montat încărcător frontal, pentru descărcarea din remorcă şi încărcarea într-o maşină de împrăştiere a îngrăşămintelor solide. Aplicarea pe suprafaţa câmpului se face cu un distribuitor de tip "disc cu palete" sau unul funcţional pe principiul centrifugal (pentru viţa-de-vie).

Aplicare-vita-de-vie-1_b

Pentru mai multe informaţii, Marian Merloi vă stă la dispoziţie la telefon 0040788231409 sau e-mail: office@gobiohumus.ro.

 Un articol semnat de Sorin-Tiberiu BUNGESCU

Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)

Vizualizat: 1218 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?