Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Evoluţie pastorală regresivă în Munţii Bucegi

Publicat: 13 mai 2018 - 01:36
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Studiile privind păstoritul transhumant în Munţii Carpaţi de-a lungul vremurilor au abordat mai mult aspecte etnografice, tipuri de amenajări şi de creştere, dotări pentru prelucrare de produse animaliere şi mai puţin aspecte privind evoluţia în timp a efectivelor de animale, a crescătorilor şi a pregătirii profesionale a acestora.

Pentru ariile protejate care deţin suprafeţe mari de pajişti permanente în vederea conservării biodiversităţii, a apărut problema studiilor privind încărcarea cu animale, ştiut fiind faptul că păşunatul raţional este unul dintre factorii cei mai importanţi de protecţie a mediului. În acest sens, este necesar ca pe întreg spaţiul pastoral montan să se cunoască încărcarea reală cu animale, atât pentru acordarea subvenţiilor de la UE cu pragul minim de 0,3 UVM/ha, cât şi pentru conservarea activă a biodiversităţii prin păşunat optim şi lucrări curente de întreţinere a covorului ierbos al pajiştilor permanente primare şi secundare. Studiile au început în vara anului 2005 şi au fost repetate o dată la 6 ani, respectiv în 2011 şi 2017.

BucegiClick pe poza pentru galerie!

Anchetă pastorală: 8.750 ha de păşuni montane
Suprafaţa de pajişti a Parcului Natural Bucegi, ce se află pe teritoriul a trei judeţe: Dâmboviţa, Prahova şi Braşov, este de 8.750 hectare, începând cu 1.300 m altitudine în etajul molidului până în etajul alpin, la 2.500 m altitudine.
Pentru efectuarea anchetei pastorale s-a utilizat un chestionar după un model elaborat de ICD Pajişti Braşov. Cei care am efectuat investigaţiile am întâmpinat diverse piedici privind veridicitatea declaraţiilor asupra numărul de animale şi pregătirea îngrijitorilor. Concepţia primitivă a ciobanilor care ne-au replicat că ”numărul oilor, numele mândruţelor şi banii nu se spun” este total anacronică pentru animale, de vreme ce acestea sunt crotaliate şi sunt înregistrate pentru acordarea subvenţiilor de la APIA!? Pentru aflarea mai exactă a efectivelor de animale, este necesar ca la urcarea pe munte să existe puncte obligatorii de trecere cu bariere şi strungi, ca la vămile din trecut, cu numărarea animalelor de către administraţia ariei protejate sau a celor care au în grijă un masiv montan (organe locale, poliţie montană etc.), pentru a evita erorile de înregistrare de la declaranţi incorecţi.
În urma anchetelor pastorale efectuate în Parcul Natural Bucegi, s-au obţinut rezultate edificatoare privind evoluţia regresivă a stânelor şi a efectivelor de animale (Tabelul 1). Astfel, numărul de stâne, de la 40 în anul 2005, a scăzut la 20 în anul 2017, respectiv cu 50%; la fel şi animalele exprimate în UVM, fiind un serios semnal de alarmă. Dintre speciile de animale domestice, cea mai mare scădere în 2017 au avut-o cabalinele, cu 85%, urmate de bovine cu 51% şi de ovine cu 42% din efectivele existente în 2005. Explicaţia reducerii drastice a numărului de cai are la bază motorizarea transporturilor pe drumuri mai accesibile pietruite sau asfaltate în cea mai mare parte.

Tinerii părăsesc păstoritul montan
Cu toate aceste condiţii mai bune de accesibilitate, numărul de îngrijitori de animale a scăzut cu două treimi per total şi de la 6 îngrijitori pe stână, au rămas în medie 4, respectiv cu doi mai puţin.
Un alt semnal de alarmă este dat de vârsta îngrijitorilor de animale, care a crescut în medie de la 39 ani, la 43 de ani (Tabelul 2). Pe categorii de vârstă, cea mai mare scădere o au cei sub 20 de ani, de la 35 în 2005, la numai doi în 2017, tinerii nu mai urcă la munte să îngrijească animalele.
La fel, o problemă destul de gravă este nivelul de şcolarizare a îngrijitorilor, prin creşterea cu 18% a celor care nu au absolvit nici măcar 7-8 clase şi scăderea cu aproape 80% a absolvenţilor de 10 clase în acest interval de 12 ani, în observaţiile noastre (Tabelul 3).

Numărul de UVM per hectare şi per îngrijitor
Datele obţinute în aceste anchete ne-au oferit posibilitatea să facem şi alte sinteze privind păstoritul, cum ar fi încărcarea cu animale şi altele. Astfel, încărcarea cu UVM pe hectar a scăzut de la 0,59, la 0,30 - nivelul minim aprobat pentru acordarea subvenţiilor de ecocondiţionalitate pe pajiştile permanente. În schimb, din lipsă cronică de personal pentru îngrijirea animalelor, numărul de UVM per îngrijitor a crescut de la 22,5 în 2005, la 32,6 în 2017, respectiv cu 45% mai mult.
Acestea au fost în linii generale rezultatele studiilor asupra păstoritului în unul dintre cele mai cunoscute şi tradiţionale zone de creştere a animalelor din ţara noastră, care sunt Munţii Bucegi. Dacă pe parcursul a 12 ani s-a produs reducerea la jumătate a efectivelor de animale şi implicit a activităţilor privind păstoritul într-o zonă cu infrastructură modernă, ne punem serios întrebarea care este situaţia în alte zone montane mai greu accesibile, unde semiabandonul sau abandonul cu împădurirea care le însoţesc, sunt şi mai accentuate în ultimele două-trei decenii. În acest sens este imperios necesară o inventariere clară a animalelor care vărează în Carpaţii româneşti şi, în funcţie de aceasta, să fie acordate sau nu subvenţiile pentru pajiştile permanente.
În această acţiune de mare anvergură se vor putea utiliza mijloace de investigaţie moderne cum sunt dronele echipate corespunzător cu aparatură de înregistrare foto şi filmare de mare rezoluţie. După aceste studii pe întreg lanţul carpatic vom cunoaşte realităţile privind creşterea animalelor în zona montană şi vom lua măsurile care se impun pentru dezvoltarea infrastructurii pastorale, respectarea încărcării optime cu animale şi alte măsuri ce privesc menţinerea suprafeţelor de pajişti, conservarea biodiversităţii şi a productivităţii lor, asemenea celorlalte ţări dezvoltate cu zone montane din Uniunea Europeană.

 

TABELUL 1 - SITUAŢIE COMPARATIVĂ A EFECTIVELOR DE ANIMALE ŞI A ACTIVITĂŢILOR PASTORALE DIN PARCUL NATURAL BUCEGI

 tab1bucegi_b

 

TABELUL 2 - VÂRSTA ÎNGRIJITORILOR DE ANIMALE

 tab2bucegi_b


TABELUL 3 - ŞCOLARIZAREA ÎNGRIJITORILOR

 tab3bucegi_b


Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/207 (ediţia 1-14 februarie 2018)

Vizualizat: 350 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?