Utilizarea a ceea ce pentru anumite ramuri reprezintă deșeuri drept materie primă în alte domenii oferă avantaje însemnate. Un exemplu sunt nămolurile provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate.
Folosirea nămolului colectat în stațiile de epurare a apelor reziduale nu este nicidecum un concept nou. În România, de exemplu, a fost reglementată încă din anul 2004 printr-un Ordin comun al MMGA și MADR, care transpune în legislația autohtonă Directiva europeană (transpune Directiva nr. 86/278/EEC).
Anul trecut a fost inclusă și în Ordinul de Ministru comun MMAP - MADR nr 333/165/2021 privind aprobarea Codului de Bune Practici Agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole precum și a Programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.
Premisa de la care se pleacă este aceea că nămolurile colectate în stațiile de epurare sunt foarte bogate în carbon organic (cca. 25%, față de 50% cât conține un cernoziom de bună calitate), dar și în macroelemente precum azot, fosfor, potasiu. Acest fapt le transformă nu doar într-un îngrășământ organic valoros, dar și într-un amendament util pentru solurile calcaroase.
Mai mult decât atât: aplicarea lor permite o mai bună păstrare a umidității în sol, dar și o protecție eficientă împotriva eroziunii. În plus, față de compostul clasic, riscul îmburuienării terenului scade până aproape de zero.
În multe țări din UE, folosirea nămolurilor în agricultură a devenit o practică frecventă. Spre exemplu, în Spania, aproximativ 80% din biosolidele (cum mai sunt numite) provenite de la stațiile de epurare sunt utilizate în agricultură!
Ca medie a UE, procentul folosit de fermieri este de peste 40%. De altfel, aplicarea biosolidelor pe terenuri este considerată a fi cea mai durabilă opţiune de valorificare şi eliminare a nămolurilor de epurare. La nivel european folosirea biosolidelor în obţinerea de recolte este cea mai susţinută opţiune de management a nămolului, unde materia organică şi nutrienţii se întorc în mod benefic în sol.
Conform părerii unor reputați specialiști, “dacă întreaga producție de biosolide din România pentru anul 2019 ar fi fost folosită ca îngrășământ, reducerea estimată a costurilor pentru fermieri ar fi fost de aproape 3 milioane euro, raportat la 230.590 tone de substanță uscată produse în 2019” (Cioca L. I. și colab., 2021, Industrial Symbiosis through the Use of Biosolids as Fertilizer in Romanian Agriculture. Recycling 2021, 6, 59).
Între anii 2004 și 2007, la Stațiunea de la Albota a fost organizat un studiu care a urmărit efectul aplicării în agricultură a nămolului rezultat de la staţia de epurare a oraşului Piteşti. S-a iniţiat un asolament de 4 ani, în perioada 2004-2007, cu următoarea configuraţie:
• anul I - porumb pentru boabe
• anul II - grâu de toamnă
• anul III - soia pentru boabe
• anul IV - grâu de toamnă.
S-au folosit doze diferite de nămol, respectiv 5 t/ha, 10 t/ha, 25 t/ha şi 50 t/ha, cu şi fără îngrăşăminte chimice. Dozele de nămol s-au aplicat în aceleaşi cantităţi în primii doi ani la porumb în primul an şi la grâu, din anul doi, urmând ca soia şi grâul din ultimul an să beneficieze de efectul remanent al dozelor de nămol aplicate.
Un prim efect observat a fost o creștere a conținutului de carbon organic în sol. În același timp, efectele asupra productivității, raportat la loturile martor, au fost și ele notabile. Indicele de recoltă al porumbului a fost îmbunătăţit cu 8,4%, numărul de boabe per spicul de grâu a sporit cu 6,6 în anul 2005 şi cu 4,9 în anul 2007 iar numărul de păstăi de pe planta de soia a crescut cu 9,5 bucăţi.
În același timp, valorile medii ale concentrațiilor de metale grele arată creșteri foarte mici, concentraţiile rămânând scăzute şi sub limitele admise.
La ora actuală, mai multe regii județene de apă pun la dispoziția fermierilor nămolul din stațiile de epurare. Ba mai mult decât atât. RAJA Constanța, de exemplu, oferă doritorilor, în mod gratuit, transportul și împrăștierea nămolului pe terenurile lor, precum și obținerea tuturor avizelor necesare. Singura obligație a agricultorilor este aceea de a asigura înglobarea în aceeași zi în care se face împrăștierea. Și, desigur, de a respecta perioadele de interdicție a aplicării de îngrășăminte.
Un avantaj prea mare pentru a fi ignorat!
Procesul de tratare a apelor uzate - producţia de biosolide
Principala problemă ridicată de utilizarea nămolurilor reziduale în agricultură este legată de conținutul lor de metale grele periculoase. Dar această chestiune este ușor de depășit, căci compoziția acestor deșeuri este atent monitorizată de către agențiile de mediu și de către operatorii din domeniu. Astfel, devine o chestiune simplă de a stabili cantitățile utilizate în așa fel încât să nu fie depășite concentrațiile maxime admise.
Scanează codul QR şi află detalii despre proiectul care studiază poluarea cu metale grele în Banat!
un articol de
ALEXANDRU GRIGORIEV