Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

E criză grea în cercetare

Publicat: 03 iunie 2011 - 15:00
8 comentarii   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite

Click pe poza pentru galerie!

În plus, am devenit singura ţară din Uniunea Europeană care plăteşte subvenţii la suprafaţă, iar cei mai mulţi proprietari încasează subvenţia, dar nu lucrează terenul. Cum un hectar costă circa 1000 euro, în câţiva ani şi-au dublat banii fără nici o problemă. Consider că este o lege greşită, care ar trebui urgent anulată, iar plata subvenţiei să se facă şi pe producţie.

 

Agricultură falimentară, cercetare aşijderea

După cum este firesc, o agricultură falimentară nu poate avea decât o cercetare agronomică falimentară. În prezent, Institutele de Cercetare şi Staţiunile Experimentale duc o lipsă acută de fonduri, au redus numărul de cercetători, iar cei care au rămas nu mai au condiţii normale de lucru.

Mai grav este faptul că pregătirea noilor generaţii de cercetători, prin studii în străinătate şi vizite de documentare, a devenit imposibilă. Deci nu numai prezentul, dar şi viitorul are de suferit.

Urmarea acestei situaţii se poate aprecia şi din grafic. Numai 11 la sută din suprafaţa cultivată cu floarea soarelui în România foloseşte hibrizi creaţi de cercetători români. Restul suprafeţei este ocupat cu hibrizi creaţi în alte ţări, superiori celor româneşti. La fel şi la orzoaică (15%), porumb (16%), lucernă (50%) etc.

Iată, aşadar, cum criza cercetării se reflectă direct în agricultura practică, prin cultivarea unor soiuri şi hibrizi insuficient adaptaţi condiţiilor pedo-climatice ale României, prin recoltele cele mai scăzute (kg/ha) din UE, prin neglijarea oricăror preocupări privind asolamentul, rotaţia culturilor, protecţia mediului etc.

 

Cauze şi eventuale soluţii

Cine are dreptul să cerceteze cauzele crizei cercetării? Poate Ministerul Agriculturii, poate opinia publică, dar cel mai eficient ar fi ca cei care conduc în prezent destinele cercetării agricole să analizeze cauzele crizei prin care trece acest important domeniu ştiinţific şi să ia cuvenitele măsuri de redresare.

• Una din cauze ar putea fi contradicţia dintre modul vechi de organizare a institutelor şi staţiunilor, care corespundea vechiului regim politic şi economic (IAS - CAP), dar care nu se mai potriveşte cu actualul regim, total diferit.

• O altă cauză ar fi ineficienţa institutelor ultra specializate (cartof, sfeclă, porci, păsări, oi etc.), unităţi greu de utilat cu aparatură de laborator modernă. Pentru orice ţară, oricât de bogată, cercetarea ştiinţifică este un lux, implică mari cheltuieli, rambursate indirect, tardiv sau deloc. În România, cele 19

Institute de Cercetări ultra specializate nu pot fi utilate modern. Nu pot fi pregătite dotările şi cadrele ajutătoare necesare pentru atât de multe institute; costă mult administraţia, cu atât de mulţi directori generali.

• Ca o eventuală soluţie, ar fi bine să ne comparăm cu ţări în care cercetările agronomice sunt bine organizate şi au o eficienţă maximă. Câte institute ale statului sunt implicate în cercetarea agronomică din ţări ca Germania, Franţa, Anglia etc.? Să luăm exemplul lor, cel puţin în structura organizatorică şi în metodele de pregătire a cadrelor de cercetători.

Din această analiză comparativă va reieşi, în primul rând, că este necesară o fuziune organică între institutele de cercetări şi Universităţile agronomice, respectiv între diferitele secţii ale Institutelor şi diferite catedre de specialitate.

Sper ca acest articol să fie începutul unei largi dezbateri, la nivel naţional, care să aibă ca obiectiv adaptarea sistemului de organizare a cercetărilor agronomice la noul regim politic şi economic al României. La aceste dezbateri ar fi bine să participe cadre cu experienţă atât în cercetarea agronomică cât şi din invăţământul superior agronomic.


SCURT ISTORIC AL CERCETĂRII AGRICOLE

Primele experienţe, care au marcat începutul cercetărilor agronomice în România, s-au desfăşurat spre sfârşitul secolului al XIX-lea, din iniţiativa unor mari personalităţi, precum Ion Ionescu de la Brad, P.S. Aurelian, C. Sandu-Aldea şi alţii. Ei au înfiinţat Staţiunea Centrală Agronomică la Bucureşti, (Pantelimon) în anul 1887.

Câteva decenii mai târziu, în 1927, a fost fondat Institutul de Cercetări Agronomice al României (ICAR), ca rezultat al eforturilor depuse de marele om de ştiinţă Gh. Ionescu {işeşti. Acest Institut, cu laboratoare bine echipate şi cu o reţea de staţiuni experimentale în diferite zone pedo-climatice ale ţării, a constituit fundamentul ştiinţelor agronomice în România.

După al Doilea Război Mondial, situaţia economică şi politică din România s-a schimbat fundamental. Proprietatea privată în agricultură a fost anulată şi înlocuită cu proprietăţi de stat (IAS) şi cooperative (CAP). S-a considerat, astfel, ca fiind necesară şi o adaptare a cercetărilor agronomice la noua structură economică şi politică.

Au luat fiinţă institute de cercetări specializate, cu suprafeţe mari de teren agricol, fiecare cu reţeaua ei de staţiuni experimentale. Practic, fiecare secţie a fostului ICAR a devenit un Institut autonom de cercetări. La fel s-au petrecut lucrurile şi cu fostul Institut de Cercetări Zootehnice (ICZ).

Acest sistem organizatoric, inaugurat în anul 1962, a fost potrivit vremurilor respective, dar a devenit total ineficient după anul 1990, când structura politică şi economică a agriculturii s-a schimbat fundamental.


Grafic culturi româneştiClick pe poza pentru galerie!

 

Vizualizat: 556 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [8]  
Pagini: [1]  1   
8.
Si mai greu o sa va fie ca va bateti joc de mine.
|
06. 10, 2014. Tuesday 13:36
Atata timp cat profesorii autostiutori se cred mai destepti decat oricare alta fiinta , nu poti sa te astepti la lucruri bune. cant un profesor te trimite la internet, la privat este de asteptat sa nu - i mai doresti. facultatile sunt o opreliste fata de mediul agrar, sunt in afara sferei agricole. Toti prieteni mei profesori va doresc sa aveti posibilitatea sa puneti mana pe sapa si furca la coada vacii. Intai sa dati exemplu nu sa scrieti carti din carti, sa mergeti dupa aceea in hora mare si sa va dati mari prin tara. Nu de mult fusei trecut pe la 9 profesarasi care mi - au adus aminte ca nu merita locul pe care il au in ale invatamantului.
7.
despre agricultura
|
02. 08, 2013. Friday 10:44
Mai intereseaza pe cineva agricultura?basme.Dupa ce au distrus cercetarea,au exterminat specialistul agricol jnapani astia au impinzit satele cu popi.Sateanul este rupt total de informatie devenind un jalnic pupator de moaste si bautor de apa cu busuioc.Si mai vrem productivitate,trasabilitate si preturi rezonabile?
6.
cercetarea agricola-trist dar adevarat
|
01. 04, 2013. Friday 07:29
oare cand va fi abrogata legea 45/2009 care nu a facut altceva decat sa desfinteze cercetarea agricola romaneasca.
5.
POVESTI
|
01. 11, 2012. Wednesday 08:32
Trei milioane de hectare nelucrate ? Mai verificati. Sunt si rapoarte care indica doar 800000 ha. Mai sunt si exagerari - cu intentia de a prelua fortat de la proprietarii români si vinde olandezilor sau altora. Ca baietii de acum nu mai ce sa vanda - si li s-a pus in vedere si de catre FMI sa mai dea ce a ramas, nu ??
4.
intrebare
|
09. 30, 2011. Friday 13:10
Cercetarea agricola a disparut. Invatamantul superior agricol pe cand?
3.
criza importata
|
08. 20, 2011. Saturday 18:47
Cercetarea a ajuns in impas impinsa de interesele meschine a unor indivizi din interior. Se discuta despre faptul ca apartinea unui sistem comunist dar se uita ca a fost infiintata inainte de acesta. In continuare se vor face, datorita intereselor economice presiuni pana la desfiintarea definitiva a acesteia. Se va ajunge chiar la nerecunoasterea diplomelor celor din domeniu!!!
2.
Rolul ASAS in cercetarea agricola
|
07. 21, 2011. Thursday 19:55
Ideea de a ‘lipi’ parti din cercetarea agricola la universitati este singura care va salva acest domeniu. ASAS-ul este o ‘cupola mafiota’ plina de impostori. Legea 45 a cercetarii in loc sa demonteze aceasta institutie anacronica si periculoasa, ii da pe mana banii bugetului pentru cercetare.
1.
hraana la sfert de pret
|
06. 04, 2011. Saturday 12:57
Costul hranei este mare datorita costurilor din agricultura.Tractoare tot mai scumpe si masini agricole tot mai complicate .Totul este gresit in abordarea tehnologiilor din agricultura. MOTOR CU BIOMASA USCATA SI TEHNICA DE LUCU TRANSVERSAL AL SOLULUI ,aduce reduceri de 4 ori ale costurilor hranei.matei_baidoc@yahoo.fr
Rezultate: [8]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?