Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

JURNAL DE FERMĂ. De la grâul încolţit, la porumbul cu doi ştiuleţi

Publicat: 11 august 2018 - 22:11
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În ultima lună a verii, fermierii se află în faţa unui calendar de lucrări agricole destul de încărcat. În toate regiunile ţării, precipitaţiile în exces, inundaţiile sau căderile de grindină au zădărnicit activitatea din câmp. Acolo unde vremea ploioasă a întârziat recoltarea cerealelor păioase, îndeosebi a grâului, activitatea combinelor şi a mijloacelor de transport trebuie să se desfăşoare cu maximă intensitate.

În acelaşi timp, dacă starea terenurilor o permite, se impune intrarea în mirişte a utilajelor pentru prelucrarea solului şi pregătirea patului germinativ pentru viitoarea cultură de rapiţă, odată cu aplicarea îngrăşămintelor organice sau chimice complexe.
În ceea ce priveşte culturile de primăvară, producătorii agricoli au speranţa unor producţii excelente de porumb şi de floarea-soarelui.

Grau_b

BOTOŞANI
Cerealele au încolţit în spic
La sfârşitul lunii iulie, în judeţele din nordul Moldovei a plouat torenţial, zădărnicind munca agricultorilor. Mulţi dintre aceştia se plângeau că la unele soiuri au încolţit boabele în spic. Acest fenomen, cauzat de ploile frecvente şi de umiditatea ridicată a aerului în timpul recoltării, a condus la degradarea recoltelor prin diminuarea producţiei, deprecierea calităţii de panificaţie şi reducerea facultăţii germinative a boabelor.
Inginerul Gheorghe Danieliuc, consilierul tehnic al companiei Proagro SA Dorohoi, ne-a declarat că au recoltat şi cerealele păioase şi rapiţa cu întârziere şi în condiţii nu tocmai favorabile. „La grâu, spre exemplu, la soiurile timpurii au încolţit boabele în spic. Din cauza ploilor (280 l/mp în numai două luni!), grâul s-a scuturat în proporţie de 5-8%, unele spice fiind căzute sau dezgolite. Cu toate acestea am obţinut o medie de 5.500 kg/ha”, a susţinut specialistul. Producţia secundară adunată cu prese de mare capacitate au folosit-o la industrializare pentru producţia de brichete.
De departe, în ferma botoşăneană cultura de rapiţă a dat cel mai mare profit din ultimii ani. Pe suprafaţa de 400 hectare au recoltat în medie 4.000 kg/ha, în teren neirigat. Au obţinut şi un preţ bun de valorificare.

Gheorghe Danieliuc_b


Mazărea a tocat nervii fermierilor
„Probleme grave s-au întâmplat la mazărea semănată în primăvară. O bună parte a fost îmburuienată, fiind interzisă folosirea erbicidelor, şi nu au reuşit o culegere completă. Astfel că au tocat plantele cu utilajele mecanice. În schimb, porumbul de pe cele 1.500 ha cultivate arată excelent, anul acesta aproape fiecare plantă - verde şi viguroasă - are doi ştiuleţi productivi. Şi floarea-soarelui cultivată pe 100 ha ne oferă suficiente motive de speranţă în obţinerea unor recolte bune”, a susţinut Gheorghe Danieliuc.
Satisfacţia specialistului este cu atât mai mare cu cât terenurile eliberate de recolta de grâu şi de rapiţă au fost arate, scarificate şi discuite la timp şi în condiţii optime, ceea ce nu s-a mai întâmplat de mulţi ani.

IAŞI
Producţiile nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor
Când am stat de vorbă cu medicul veterinar Marian Topală, fermier ce cultivă 600 ha de teren, acesta era ocupat să dea arenda la oamenii care i-au încredinţat pământurile să le lucreze. Conform contractelor, pentru fiecare hectar a plătit 1.000 kg boabe sau contravaloarea în lei. Fermierul a găsit un moment liber să ne prezinte în linii mari campania de seceriş. „Am reuşit să recoltez la timp rapiţa şi grâul, deci nu am întâmpinat probleme deosebite la seceriş. Am avut în cultură 140 ha cu grâu şi 120 de rapiţă. Producţiile nu sunt cât m-aş fi aşteptat, sunt mai mici fiindcă nu am avut ploi în primăvară”, ne-a declarat producătorul agricol ieşean. Fermierul a comercializat producţia la recoltare, la momentul respectiv obţinând cel mai bun preţ.
Marian Topală ar fi vrut să intre cu utilajele la pregătirea terenului după eliberarea resturilor vegetale, dar au venit ploile şi nu s-a mai putut. În zona unde lucrează, numai în patru-cinci zile, ploile căzute au însumat peste 70 litri/mp.

Porumbul şi floarea aduc soarele pe chipul fermierilor
Semănăturile de primăvară îi pot aduce zâmbetul pe faţă. Porumbul cultivat pe 170 ha şi floarea pe 100 ha se dezvoltă frumos, pentru că au avut ploi la timp.
Una peste alta, „anul agricol curent este unul foarte complicat, la fel ca şi cei de până acum”, conchide Marian Topală.

BRĂILA
Rapiţa l-a „amendat” pe Costică Măcelaru cu 2 t/ha
„Campania asta agricolă a fost sucită rău; atunci când trebuia să plouă, nu a plouat, iar când a venit timpul de a aduna grâul, rupere de nori! Dar până la urmă am reuşit s-o scot la capăt. Mai rău este că nu reuşim să pregătim terenul pentru toamnă. Solul are apă la capacitatea de câmp, dar precipitaţiile alimentează în permanenţă rezerva de apă; tot la trei zile ne mai dă 10 litri/mp”, a susţinut Costică Măcelaru, fermier din Bărăganul brăilean.
Liderul Asociaţiei Producătorilor Agricoli Brăila a avut cultivate 190 ha cu grâu şi tot atâtea de rapiţă. Semănăturile de toamnă reprezintă de regulă cam 80% din structura de producţie. „La grâu am avut aproximativ aceeaşi producţie ca şi anul trecut. În schimb, rapiţa «m-a amendat» cu vreo 1.800-2.000 kg/ha, la aceeaşi tehnologie aplicată, cu aceeaşi aprovizionare tehnico-materială. Am avut cultura încărcată de buruiană. Explicaţia este că în lipsa apei, plantele nu s-au putut dezvolta. În mod normal, rapiţa creşte în primele faze vegetative cu o viteză aproape ameţitoare şi sufocă tot ce este în jurul ei. Anul ăsta buruiana a crescut la nivelul rapiţei. Nu am ieşit pe pierdere, dar am obţinut o rată mică a profitului. Am produs o medie de 3.000 kg/ha, însă la tehnologia aplicată trebuia să am mai bine de 5 tone/ha”, a susţinut Costică Măcelaru.
Fermierul a vândut producţia unui cunoscut achizitor care are o bază de recepţie la mică distanţă de terenurile sale. De la acesta a cumpărat câteva remorci de aproape 20 tone pentru a transporta recolta cu mijloacele sale.

Pădurea de porumb din Bărăgan
„Pe mine vremea m-a «amendat» şi la porumb, că eu am tehnologia mea cu semănatul la 5,5-6 grade în sol, în jurul datei de 31 martie. Dacă mai întârziam vreo săptămână din cauza ploilor, nu făceam nimic la porumb. Regretul meu a fost că nu am reuşit să dau apă pe întreaga suprafaţă. Acum, pe 50 ha porumbul este... pădure. Nu cred că există cultivator care să dea chix cu porumbul anul acesta!”, şi-a exprimat optimismul Costică Măcelaru.

CONSTANŢA
Campanie de vară încheiată cu mulţumire
Tânărul agronom Raul Mărunţelu, din Săcele, are toate motivele să fie mulţumit. „Am avut un an bun până acum: producţiile au fost la un nivel corespunzător, ca indici de calitate - proteină, masă hectolitrică - ne-am încadrat în STAS la grâu. Nu am avut penalităţi, nici cu umiditatea boabelor nu a fost vreo problemă, cu toate că am fost puţin încurcaţi, într-adevăr, cu ploile”, a explicat producătorul agricol constănţean.
Apoi a continuat: „Aproape concomitent cu finalizarea recoltatului am terminat şi aratul. Imediat în spate am avut plugurile care au reuşit să ţină ritmul combinelor. La cinci zile după ce am terminat de treierat, terenul a fost gata pregătit. Adică a mers bine tot fluxul campaniei de vară”.
Raul Mărunţelu a avut cultivate 520 ha de rapiţă, 400 ha de grâu şi alte 210 ha cu orzoaică. Nu încheiase contracte cu nici un achizitor, întreaga producţie fiind vândută direct din câmp la momentul recoltării. Potrivit aprecierii sale, a avut parte de preţuri ceva mai bune faţă de anii trecuţi, mai ales că indicii de calitate au fost îndepliniţi.

Terenul e pregătit pentru semănăturile de toamnă
În ferma de la Săcele nu se mai cultivă orz de ani buni, deoarece agricultorii au tot avut probleme cu indicii de calitate, îndeosebi cu masa hectolitrică, iar preţul de vânzare nu a fost unul mulţumitor. În schimb, orzoaica de toamnă se menţine în structura de producţie. De la un sezon agricol la altul, Raul Mărunţelu multiplică în fermă sămânţa de grâu, de orzoaică şi de rapiţă, scăzând considerabil din costurile de producţie.
La această dată, terenul pentru viitoarea cultură de rapiţă este pregătit: arat, discuit şi nivelat. Mai mult, au fost administrate îngrăşămintele chimice complexe NPK 18:46 DAP, în cantitate de 250 kg/ha, încorporate sub brazdă, odată cu lucrările de discuit. „Câmpurile arată foarte bine în momentul de faţă. Multe dintre plantele de porumb au câte doi-trei ştiuleţi, iar floarea-soarelui e o frumuseţe: pălării mari, seminţe bine dezvoltate, pline, nu sunt seci din ce constatat cu prilejul vizitelor în lan. Culturile de primăvară promit frumos pentru noua campanie de recoltare care va veni”, ne-a declarat bucuros Raul Mărunţelu.


ÎN FERMA LUI RAUL MĂRUNŢELU, SOIUL BATE HIBRIDUL DE RAPIŢĂ!
„Din această toamnă, încerc să măresc suprafaţa de rapiţă, pentru că am fost foarte mulţumit de această cultură”, spune hotărât Raul Mărunţelu. Iată şi explicaţia deciziei sale: „Voi merge pe soiuri şi nu pe hibrizi, deoarece am observat un lucru extraordinar: în lotul de testare un soi de rapiţă a produs mai mult cu circa 300 kg/ha decât hibridul performant din categoria Premium! Pe o altă solă, producţia a fost aproape egală. Ca atare, am hotărât să achiziţionez prioritar soiuri de rapiţă, să multiplic sămânţa în fermă, scutind astfel nişte cheltuieli în plus”, ne-a declarat specialistul.
Acesta va cultiva în continuare genetică românească, creată la SCDA Valu lui Traian, unde raportul calitate preţ i s-a părut a fi destul de bun. „Am fost contactat de alţi producători să încerc soiuri nearistate de grâu, însă nu o voi face. Pe zona mea, fermierii au avut parte de surprize foarte neplăcute: producţii mici, boabe şistave, spice seci sau plante predispuse la boli, deşi au fost tratate aşa cum trebuie!”, a încheiat cultivatorul.

 Cătălin Popa_b

CĂTĂLIN POPA ŞI PARIUL SĂU PE CULTURA A DOUA DE FLOARE!
La începutul lunii august, ne-am aflat în ferma unui tânăr agricultor din judeţul Vrancea. Inginerul agronom Cătălin Popa verifica o solă de floarea-soarelui în cultura a doua. Era mulţumit de felul cum evoluau plantele semănate în ultimele zile de iunie. “Avem aici o cultură înfiinţată imediat după recoltarea grâului. Am obţinut peste 6.000 kg/ha cu un soi românesc. Eu sunt fan al grâului de la Fundulea. La o zi după ce am dus grâul la bază, m-am urcat pe tractorul Case de 280 CP, iar cu dezmiriştitorul Horsch am pregătit terenul. Apoi, am intrat în brazdă cu o semănătoare prevăzută cu sistem de fertilizare”, ne-a declarat tânărul agronom care şi-a lăsat munca din biroul confortabil de la Primăria Mărăşeşti pentru a-şi urma chemarea profesiei şi a destinului.

Performer - hibridul românesc cu adevărat performer
În parcela de circa 20 ha a cultivat hibridul românesc de floarea-soarelui Performer. „Îl încerc prima dată, este un hibrid lăudat de toată lumea, un semitimpuriu, convenţional, cu o perioadă de vegetaţie de 115-119 zile. Am fertilizat cu 200 kg de uree/ha, imediat după semănat am aplicat în preemergenţă erbicidul Dual Gold, care asigură combaterea superioară şi de lungă durată în special a buruienilor graminee, dar şi a unor buruieni cu frunză lată. Pentru distrugerea samulastrei de grâu şi a buruienilor monocotiledonate anuale şi perene, am folosit erbicidul sistemic Pantera”, a susţinut fermierul vrâncean.
Cătălin Popa a… ”recidivat” şi în sezonul trecut, când a ales să cultive floarea-soarelui în cultura a doua pe o solă de grâu. S-a mişcat repede, ploile au venit la timp, tehnologia a fost respectată, astfel încât a obţinut frumoasa producţie de 3.300 kg/ha! “Pentru ferma mea, a fost un venit substanţial; cultura a doua de floarea-soarelui este o soluţie optimă în maximizarea profitului pentru orice cultivator!”, a conchis Cătălin Popa.
În ziua documentării noastre la ferma lui, studia un contract pentru achiziţionarea unei combine Claas. Deja are una cumpărată, care a făcut două campanii agricole, însă Cătălin Popa ar mai vrea încă o maşină în curte, pentru a face prestări servicii. Potrivit socotelilor sale, ar fi o investiţie necesară şi aducătoare de profit.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 13/218 (ediţia 1-14 august 2018)

 

Vizualizat: 578 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

Corina Mareş, director DLG InterMarketing, vorbeşte despre recent desfăşurata expoziţie în câmp AgriPlanta - RomAgroTec şi despre proiectele de viitor.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agriplanta-Romagrotec 2018 Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?