Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Dacă-i ordin, cu plăcere!

Publicat: 02 iunie 2017 - 14:36
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe 21 aprilie, în plină zăpadă şi viscol de primăvară, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, au purces la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină, Moldova 2, ca să marcheze deschiderea sezonului de „vânat” grindină. Un sezon în care au apărut unsprezece noi puncte de tragere!

Până la finele acestui an, opt sute de mii de hectare vor fi sub paza sistemului antigrindină. Ba chiar mai mult de atât! Dacă planul era ca în 2024 sistemul să fie activ în întregime, în aşa fel încât zonele pomicole, viticole şi principalele bazine legumicole din ţară să fie sub pavăza rachetelor antigrindină, Liviu Dragnea a propus ad-hoc extinderea investiţiei pentru toată suprafaţa ţării până în 2020. Convins poate de pledoaria exhaustivă a reprezentantului proiectantului general al sistemului naţional antigrindină, Dan Axinte, sau de ideea că moldovenii de peste Prut acoperă, cu un program bazat pe acelaşi principiu (folosind rachete cu iodură de argint), 1,6 milioane de hectare, de peste 50 de ani. Dar, cu siguranţă, afirmaţia că un leu cheltuit în sistemul antigrindină salvează între 10 şi 14 lei, prin evitarea calamitării culturilor, a fost cea mai concludentă.

grindina5iun1Click pe poza pentru galerie!

Circa 500.000 de hectare sunt ca şi protejate
Dacă, potrivit datelor furnizate de oficiali, pentru anii 2017 şi 2018, s-au alocat de la buget pentru sistemul antigrindină, aproximativ 45 de milioane de euro, acum probabil suma va fi mult mai mare. Trebuie menţionat că în acest moment sunt 34 de puncte de lansare în ţară, din care unsprezece puse în funcţiune până în 15 aprilie când sistemul a intrat în obiectiv. Până la sfârşitul anului se preconiza construirea a încă 26 de puncte de lansare, dar s-ar putea ca această cifră să fie depăşită în noile condiţii. Până anul acesta sistemul proteja până la 260.000 de hectare, acum sub umbrela sistemului antigrindină vor fi circa 500.000 de hectare, localizate în judeţele Iaşi, Vaslui, Vrancea, Prahova, Buzău, Olt şi Vâlcea.

Legea 173/2008 reglementează implementarea sistemelor antigrindină
În fapt, deşi regimul lor este civil, regulile sunt la fel de stricte ca şi în armată. Serviciul se efectuează pe tot parcursul perioadei non-stop, 24 din 24 de ore. Unitatea de comandă dispune tot timpul de patru persoane. Coordonatorul de intervenţie activă este şeful operaţiunilor. El este asistat de doi ingineri care ţin legătura cu Agenţia Naţională de Meteorologie, cu centrul de comandă al aviaţiei etc. Operatorii din punctele de tragere nu au nici un acces la decizie. Ei doar încarcă bateriile cu rachete. De altfel, toată lumea care a fost prezentă la eveniment s-a deplasat la Bizileşti, acolo unde este un punct de tragere apropiat, unde au urmărit, după prezentarea punctului de tragere, o demonstraţie reală cu tot cu momentul de autodistrugere a rachetelor după ce lansează iodura de argint în nor.
Înainte de a se crea un cadru legal strict, mai întâi a fost creată la Prahova prima unitate pilot pentru a observa dacă sistemul are eficienţă înainte de a fi implementat.
Toată activitatea acestor unităţi de combatere a grindinei este reglementată prin legea 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă. A urmat apoi HG 601/2009 prin care se stabilesc normele metodologice de aplicare a legii 173. Dar şi alte legi şi hotărâri de guvern care reglementează regimul muniţiilor sau paza obiectivelor.

Judeţul Vrancea este polul căderilor de grindină din România
Bineînţeles că şeful judeţului, Marian Oprişan, nu a scăpat ocazia de a lovi în „cei din partea dreaptă a politicii”, subliniind meritul actualului Guvern pentru realizarea unui centru puternic care să combată acest fenomen extrem de des întâlnit în zonă.
Cât priveşte acţiunea propriu-zisă, intervenţia scoate practic norul din funcţiune prin declanşarea a numeroşi centri de condensare prin intermediul iodurii de argint, care este o substanţă glaciogenă, în aşa fel încât să nu se mai producă acele condensări masive pe verticală. Se ştie că norii de tip convectiv produc condensări în straturi cu temperaturi negative. Rolul iodurii de argint în înmulţirea acestor centri de condensare fac şi ca ploaia să cadă pe o suprafaţă mai mare, împiedicând fenomenul cunoscut ca „rupere de nori”. Acţiunea rachetelor este strict locală iar impactul, „să nu zicem că este de sută la sută, ci de 80-90 la sută”, a precizat specialistul Dan Axinte.

Fenomenele extreme „ şi-au dat mâna” pe 21 aprilie în Vrancea
Cu o zi înainte de vizită au fost căderi de zăpadă masive în zonă, iar vântul a suflat ca în plină iarnă. Toată presa vuia de scenarii apocaliptice privind afectarea culturilor agricultorilor. Mai ales pomicultura şi rapiţa sau grâul, căzute sub stratul de zăpadă. Petre Daea a replicat jurnaliştilor prezenţi că „aceste căderi de precipitaţii au făcut mai mult bine decât rău, deoarece în sol era lipsă de apă (...) Până la lăsarea serii rapiţa va ridica nasul sus, iar grâul stă mai bine sub zăpadă. Mai rău o să fie dacă zilele următoare vor fi îngheţuri””. Minstrul a făcute acele observaţii în urma unei atente evaluări în lanurile de sub zăpadă, dar şi a experienţei de peste 40 de ani în agricultură. Deocamdată îngheţurile târzii nu pot fi combătute precum grindina. Dar sunt unele măsuri care pot fi aplicate în vii şi în livezi prin aprinderea de focuri sau, mai nou, prin îngheţ controlat. Dar e bine ca fermierii să înceapă să se gândească la realizarea acelui fond mutual care împreună cu asigurările ar putea să le aducă liniştea fermierilor şi în astfel de momente. Aşa cum mi-a povestit un fermier polonez că se întâmplă în ţara sa: „Pe mine m-ar bucura un astfel de îngheţ târziu, pentru că asigurările şi fondul mutual îmi dau despăgubiri generoase iar eu nu mai duc grija recoltei: unde o vând, cu cine o culeg sau cât mă costă depozitarea”, spunea polonezul.
Grindina poate afecta suprafeţe mari în timp foarte scurt, aşa că e mai bine şi mai ieftim să o prevenim.


REPUBLICA MOLDOVA - UN EXEMPLU DE URMAT
În Republica Moldova, terenurile agricole, şi nu numai, sunt protejate de grindină de către Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (SSIAPH) încă din anul 1964. Acum protejează circa 1,4 milioane de hectare pe raza a 24 de raioane, cu diferite suprafeţe de acoperire. Adică aproximativ 46% din teritoriul ţării. Impresionant!

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 10 (193) din 1-15 iunie 2017

Vizualizat: 515 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?