Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Consecinţele semănatului timpuriu în lanul de grâu

Publicat: 13 mai 2018 - 01:44
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Omul din greşeli învaţă. Dar trist este faptul că de multe ori învaţă greşit. Deşi nu suntem nici pe aproape de semănatul grâului, totuşi credem că este momentul potrivit pentru a aprofunda acest subiect (abordat şi în numerele anterioare), pentru că acum încă se pot vedea foarte bine o serie de consecinţe în câmp.

Coroborat cu specificul climatic al acestui an, sunt şanse ca cei care au semănat devreme să scape cu bine. Acest fapt i-ar încuraja să repete acţiunea, iar consecinţele ar putea fi foarte neplăcute. Această iarnă a fost foarte blândă până acum, iar prognoza meteo, din punct de vedere agricol, nu este optimistă, perioadele de ger (câteva nopţi) cu temperaturi de -15oC fiind foarte folositoare.

Evoluţia unei culturi de grâu semănată în avansClick pe poza pentru galerie!

Anii agricoli şi învăţăturile lor pentru fermieri
• Anul agricol 2016-2017 a debutat cu o toamnă ploioasă şi rece suprapusă peste epoca de semănat. Suprafeţe mari de grâu au fost semănate foarte târziu şi la o calitate îndoielnică a lucrului. Iarna rece (fără a fi geroasă) a făcut ca pe suprafeţe mari grâul să răsară cam de pe la jumătatea lunii martie.
Memoria pe termen scurt a intrat în acţiune. În toamna acestui an agricol semănatul grâului a început periculos de devreme. Vremea secetoasă din această toamnă i-a ajutat pe cei care s-au grăbit, temperând creşterea plantelor. Totuşi, în zonele cu aport freatic (foto 1 şi foto 2), grâul are o vegetaţie bogată, instalându-se simptomele de carenţă de nutriţie. Mai grav este că plantele au început diferenţierea spicului de la jumătatea lunii ianuarie (foto 2, săgeata roşie).
O fertilizare ar rezolva problema carenţelor, ar grăbi creşterea şi dezvoltarea plantelor dar ar creşte riscul de îngheţ al spicului de pe planta principală, cu toată prognoza blândă. În toamnă s-a încercat temperarea creşterii prin aplicarea de inhibitori de creştere, dar acţiunea acestora este modică la aplicarea de toamnă.
• Să luăm comparativ anul agricol 2013-2014, pentru că este destul de recent. Si toamna 2013 a fost lungă şi caldă, dar nu la fel de secetoasă precum toamna 2017. Iarna a fost normală spre caldă, cu perioade scurte de ger (nu foarte aspru), dar şi cu ferestre de vegetaţie. Chiar din prima decadă a lunii decembrie, au fost câteva zile cu temperaturi în jurul a -8...-10oC.
Să analizăm trei situaţii de evoluţie a unor culturi de grâu semănate în avans faţă de epoca optimă (locaţii din judeţul Timiş). În toate aceste situaţii spre sfârşitul lunii noiembrie starea de vegetaţie era foarte bogată, iar ca fenofază plantele de grâu erau la sfârşitul înfrăţitului.
1. Gătaia, sol cu fertilitate bună (foto 3 şi foto 4). În lan s-a instalat bine atacul de făinare şi de rugină brună. S-a aplicat un tratament fitosanitar. Pentru temperarea creşterii plantelor, pe o parte din suprafaţă s-a aplicat un inhibitor de creştere şi, parţial, s-a încercat cositul culturii de grâu (foto 3).
Problema a fost rezolvată, în ansamblu, în primele două decade ale lunii ianuarie, când s-a aplicat păşunatul tehnologic (foto 4).
2. Bacova, sol cu fertilitate moderată (foto 5, foto 6, foto 7). Vegetaţia a fost bogată, dar în limite oarecum rezonabile. Făinarea era prezentă sporadic. Pe la jumătatea lunii februarie a început diferenţierea spicului şi plantele erau evident şi accentuat în carenţă de nutriţie (foto 6), dar sunt destule motive pentru care nu se poate fertiliza: nu au venit îngrăşămintele, solul este prea ud, reglementările nu permit etc.
Consecinţa a fost că la până la sfârşitul lunii martie fraţii au pierit (foto 7) înregistrând consum neproductiv, rămânând numai planta principală. {i aceasta cu vigoare redusă, probabil epuizată fiziologic.
3. Băile Călacea, sol cu fertilitate ridicată (foto 8 şi foto 9). La sfârşitul lunii noiembrie starea de vegetaţie a fost foarte abundentă iar făinarea bine instalată. După frigul din prima decadă a lunii decembrie plantele au căzut (foto 8). Păşunatul tehnologic nu a fost considerat o opţiune de către fermier.
La 20 ianuarie spicul era bine diferenţiat pe planta principală (foto 9, medalion stânga). La sfârşitul lunii februarie spicul a fost bine diferenţiat şi pe primul frate, dar a îngheţat pe planta principală (foto 9, medalion dreapta).
Concluzia este că orice am face noi în agricultură, suntem puternic influenţaţi de vreme şi în frecvente situaţii socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Este bine ca deciziile să fie luate ţinând cont de păţaniile mai multor ani, nu doar a anului care tocmai a trecut. Semănatul în avans a grâului se poate face limitat, cu anumite soiuri şi cu o tehnologie adaptată pentru această situaţie.
Vă dorim vreme şi vremuri bune!

Text şi foto:
Mirela şi Octavian GULER
Tel. 0744 327217

 Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/207 (ediţia 1-14 februarie 2018)

Vizualizat: 688 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?