Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Apa şi perdelele forestiere. Agricultura în câmp deschis spulberă... recolta

Publicat: 24 februarie 2018 - 02:21
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Teama unora că prin plantarea perdelelor forestiere de protecţie s-ar diminua din suprafaţa necesară culturilor agricole este total eronată. Experimentări riguroase au dovedit că perdelele ocupă numai 3-4% din suprafaţa de teren, în schimb asigură sporuri de producţie de peste 35 la sută.  

E drept, rezultatele experimentale datează din perioada anilor ’50-60, când pe teritoriul ţării existau aceste perdele. În zilele noastre, cea mai evidentă dovadă a eficienţei lor este... tocmai efectul lipsei perdelelor forestiere.

perdele-forestiere_b
Deşi perdelele forestiere de protecţie asigură o multitudine de avantaje, în cele ce urmează ne vom referi numai la contribuţia lor la buna gospodărire a apei. Din acest punct de vedere, enumerăm ca beneficii:
• Viteza vântului scade cu 25-50% şi prin aceasta se diminuează corespunzător şi pierderile de apă din sol prin evaporare. S-a demonstrat practic (pe când eram student la Agronomie) că în intervalul dintre perdelele forestiere, pe stratul 0-150 cm, solul conţine 300 tone de apă în plus la hectar.
• Reduc transpiraţia plantelor cu 20% (cea mai mare parte a apei din sol - 70-90% - se consumă în procesul de transpiraţie).
• Stăvilesc spulberarea zăpezii, care în intervalul dintre perdele se depune în strat relativ uniform şi fiecare strat de zăpadă gros de 10 cm asigură 300 mc/ha apă.
• Pierderile de apă din sol prin evaporare scad cu 20-45%.
• Menţin o umiditate atmosferică, în spaţiul dintre perdele, cu 10-30% mai mare, reducându-se corespunzător atât procesul de transpiraţie a plantelor, cât şi evaporarea apei la suprafaţa solului.
• În zonele irigate se reduce necesarul de apă cu 30-33% iar în cazul sistemului de irigare prin aspersiune apa este uniform repartizată, deoarece nu mai este împrăştiată de vânt.
De menţionat că avantajele perdelelor forestiere de protecţie devin vizibile şi se materializează în sporuri de recoltă numai atunci când sunt constituite într-un caroiaj de perdele principale şi secundare, amplasate la o anumită distanţă şi orientate sub un anumit unghi faţă de direcţia vântului determinant. Distanţele favorabile sunt: la 300-400 m între perdelele principale şi la 500-1000 m între perdelele secundare. În ceea ce priveşte unghiul faţă de vântul dominant, la 90o este cel mai eficient (100%), la 65o eficienţa scade cu 25%, la 37o scade cu 50% şi la 25o scade cu 75%.
Pentru o mai bună edificare, în tabele prezentăm câteva dintre rezultatele reliefate de studiile realizate în anii ’50-60.
• Din datele tabelului 1 rezultă că în spaţiul dintre perdele grosimea stratului de zăpadă este relativ uniformă, indiferent care este distanţa faţă de perdea. În schimb, în câmp deschis, grosimea medie a stratului de zăpadă este foarte mică, deoarece suprafeţe întinse au zăpada complet spulberată, aşa cum am constatat şi în iarna 2016/2017, când deşi a nins un strat de 50-60 cm, suprafeţe întinse, expuse crivăţului, erau complet dezgolite.
• În tabelul 2 se evidenţiază rolul prezenţei stratului de zăpadă pentru protecţia culturilor de toamnă. La desprimăvărare plantele vii reprezentau peste 90%, iar în zona neprotejată doar 68%, scăzând producţia cu 40% la grâul de toamnă.
• Tabelul 3 scoate în evidenţă sporurile de producţie înregistrate în zona Dobrogei în anii ’50-60. Atunci, în general, nivelul producţiilor era scăzut din cauza tehnologiilor de cultură rudimentare. Totuşi, prezenţa perdelelor forestiere de protecţie a asigurat sporuri de peste 40-50%.
Cu schimbările climatice tot mai evidente şi cu prezenţa fenomenului de secetă tot mai frecvent, considerăm că este timpul ca decidenţii politici să treacă urgent şi masiv la măsuri pentru plantarea perdelelor de protecţie.

 


TABELUL 1: GROSIMEA STRATULUI DE ZĂPADĂ ÎN FUNCŢIE DE DISTANŢA FAŢĂ DE PERDEA

 tab1perdele

TABELUL 2: EFECTUL REŢINERII ZĂPEZII ASUPRA PRODUCŢIEI DE GRÂU

tab2perdele_b


TABELUL 3: SPORURI DE PRODUCŢIE ÎNREGISTRATE ÎN DOBROGEA LA DIFERITE CULTURI

tab3perdele_b
Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Vizualizat: 969 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?