Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

A schimbat din mers sistemul tehnologic de producţie

Publicat: 19 martie 2018 - 01:26
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

„Ţinând cont că suntem aproape de sfârşitul anului, avem un bilanţ provizoriu al activităţii agricole. De departe, la rapiţă am înregistrat cea mai mare producţie, din anul 2007 de când am început să o cultiv. Am obţinut undeva la 5.120 kg/hectar pe întreaga suprafaţă de 125 ha, în condiţii de neirigare. Dar am avut şi sole unde combina a recoltat şi 5.500 kg/ha”.

Rostind aceste cuvinte, inginerul Cristel Urse din Chichineţu, comuna Ciocile, nu şi-a ascuns satisfacţia pentru munca depusă într-un an agricol rodnic. Pământul Bărăganului brăilean, nu întotdeauna prietenos, i-a răsplătit din plin strădaniile şi priceperea în acest sezon de producţie agricolă. A câştigat un pariu cu el însuşi, o competiţie tacită cu ceilalţi producători agricoli din această parte din sudul judeţului.

Grâu - 8,3 t/ha, porumb - peste 14 t/ha, iar la floare, jos pălăria!
Nici celelalte culturi nu l-au dezamăgit pe fermierul brăilean. La grâu a produs 6.600 kg/ha cu soiuri româneşti, iar cu cele străine a făcut mult mai mult: 7.800 şi 8.330 kg/ha.

Cristel UrseClick pe poza pentru galerie!
Recolte extraordinar de bune, după aprecierea lui, au fost obţinute la porumb şi la floarea-soarelui. În ferma de la Chichineţu a pus numai hibrizi Pioneer din gama Optimum AQUAmax: P9537 (FAO 350), P0023 (FAO 400) şi P9911 (FAO 410) şi „proba cântarului” a înregistrat o medie de peste 14.000 kg de boabe la hectar pe o solă de circa 30 ha.
Exceptând o parcelă calamitată, inginerul Cristel Urse s-a închis la floarea-soarelui cu o medie pe fermă de 3.600 kg/ha. A avut, în total, o suprafaţă de 60 ha, cultivată cu hibrizii PR64LE99 şi PR64LE25 de la Pioneer şi Neoma de la Syngenta; ultimul s-a dovedit a fi şi cel mai cel mai productiv, oferind o recoltă de 4.050 kg la hectar.
În structura de producţie a exploataţiei agricole, rapiţa a ocupat 125 hectare. „Eu sunt adeptul cultivării mai multor hibrizi de la mai multe firme şi cu mai multe grupe de maturitate. ES Imperio de la Euralis, înlocuitorul lui ES Mercure, după părerea mea, este hibridul cel mai tardiv din piaţă, permite recoltarea mai târziu decât în cazul celorlaţi hibrizi, fără a avea pericol de scuturare. În fermă, primii hibrizi recoltaţi au fost cei semitimpurii de la Pioneer, au urmat cei de la Monsanto, Dekalb cu tehnologia Clearfield şi apoi hibrizii de la Euralis”, a explicat fermierul.

„Am renunţat la fertilizarea foliară!”
Problema care în ferma sa a schimbat cu totul sistemul tehnologic de producţie este legată de apă. În satul Chichineţu, apa este foarte sărată şi are o duritate extrem de mare. „În urma analizelor efectuate la laboratorul Alchimex din judeţul Giurgiu au reieşit concentraţii de săruri solubile de calciu şi de magneziu de zece ori mai mari decât limita normală, admisibilă, fenomen ce influenţează foarte mult calitatea tratamentelor fitosanitare. Recomandările laboratorului au constat în interzicerea utilizării unor pesticide şi implementarea de noi soluţii tehnologice (produse de protecţia plantelor, substanţe chimice) cu acelaşi efect în prevenirea şi combaterea bolilor. Începând cu semănăturile de primăvară, am trecut la o schimbare şi rezultatele s-au văzut în recoltele îmbucurătoare obţinute. Punctual, am renunţat la fertilizarea foliară a culturilor şi am utilizat în nutriţia de bază şi fazială îngrăşăminte de sol cu absorbţie radială. Apoi, nu am folosit mai mult de două substanţe active în acelaşi tanc mixt; am mers doar cu un fungicid şi un insecticid sau erbicid cu un insecticid. Cert este că rezultatele au fost mai eficiente decât în anii trecuţi, când puneam 4-5 substanţe active în acelaşi tanc. Am preferat să fac mai multe treceri cu utilajele, cu toate că sunt costuri de execuţie mai mari cu vreo 15 la sută”, ne-a declarat fermierul.
Inginerul Cristel Urse a susţinut că, în cultura de porumb, a renunţat la erbicidele hormonale în favoarea produselor cu aplicare în preemergenţă timpurie. Acestea au stopat mult mai bine răsărirea buruienilor, permiţând culturii să parcurgă un stadiu optim de creştere şi de dezvoltare. De asemenea, după erbicidare a aplicat un tratament cu zinc, în fenofaza de 8 până la 12 frunze, pentru ca plantele, având foliajul corespunzător, să asimileze substanţa activă cât mai bine.

Tehnologii intensive, costuri de producţie ridicate
Cultivatorul a recunoscut că odată cu obţinerea unor randamente ridicate de producţie, au urcat şi costurile pe unitatea de suprafaţă. „Trebuie să spun că au crescut cheltuielile pe hectar pentru că am mărit doza şi calitatea îngrăşămintelor aplicate, dar şi pentru faptul că folosesc tehnologii de cultivare de tip intensiv. Spre exemplu, costurile de producţie la floarea-soarelui se duc undeva la 2.250 lei/ha, la rapiţă la 3.800 lei/ha, la porumb urcă la 3.000 lei/ha, iar la grâu nu scad mai jos de 2.800 lei pe hectar. Ca să obţin rezultate remarcabile, trebuie să cheltui şi să vând bine, nu găsesc o altă cale de rentabilitate, de progres”, ne-a declarat Cristel Urse.
Producătorul agricol a afirmat că a valorificat în „parametri” buni recolta de oleaginoase (rapiţă şi floare), livrând-o Cargill, companie cu care a dezvoltat o bună colaborare, iar cerealele (grâu şi porumb) au ajuns la un cunoscut achizitor. Ca în fiecare an, a încheiat contracte futures pentru cantităţi mai mici de recoltă, iar diferenţa de producţie a vândut-o la recoltare.
Aşadar, pentru inginerul Cristel Urse, în anul agricol recent încheiat, producţiile au fost mai bune, iar preţurile de vânzare au fost un pic mai săltăreţe decât cele de anul trecut.


Cristel Urse_b
„Cu toate că economic aş gândi să măresc suprafaţa de porumb, ca şi pe cea de rapiţă, nu-mi permite rotaţia culturilor, pe care o respect cu sfinţenie agronomică pe cele 450 ha ale fermei. Si cu toţii ştim cât este de important asolamentul”.


ÎMBUNĂTĂŢIREA TEHNOLOGIEI DE FERTILIZARE
Inginerul Cristel Urse este un perfecţionist. La cultura de rapiţă a schimbat tehnologia datorită semănătorii Tume pe care a achiziţionat-o. Cum? Ne-a explicat fermierul brăilean: „În anii trecuţi aveam montat pe semănătoarea de rapiţă un dispozitiv care aplica fertilizanţii la suprafaţa solului. Mai apoi încorporam îngrăşământul cu combinatorul sau cu discul, în funcţie de cum era starea de umiditate în sol. Nu prea se întâlnea sămânţa cu îngrăşământul aşa de repede, plantele având o răsărire şi o creştere mai neuniforme. Cu maşina Tume, în schimb, avantajul este că distribuie sămânţa iar în jurul ei, la 2 cm, vine şi fertilizantul. Am renunţat la îngrăşămintele microgranulate, care erau şi scumpe, şi am folosit NPK triplu 15 de la Azomureş, cu sulf şi zinc. De asemenea, fertilizez starter, încorporat sub brazdă, cu un complex NPK 18:46:0, iar la sfârşitul iernii sau la începutul primăverii aplic uree”.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)

Vizualizat: 456 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains

Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains

Pentru o gestionare eficientă a resurselor de apă, Great Plains a creat special o serie de echipamente adaptate aşa-numitei tehnologii verticale de prelucrare a solului (vertical tillage), prin intermediul căreia se urmăreşte înlăturarea straturilor compactate din sol, încorporarea rezidurilor vegetale şi asigurarea unui pat germinativ optim pentru însămânţare.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agriplanta-Romagrotec 2018
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?