Tehnologii Agricole
Secerişul bate la uşă - în aşteptarea campaniei agricole de vară
Iată-ne ajunşi în prima lună a verii, după câteva săptămâni de fenomene meteorologice extreme: precipitaţii abundente, diferenţe mari ale temperaturilor diurne şi nocturne, căderi de grindină, asezonate cu intensificări ale vântului, vijelii şi tornade. Culturile semănate în toamna trecută au recuperat din întârziere şi se grăbesc să ajungă la coacere. Iunie reprezintă intrarea în linie dreaptă a campaniei agricole de vară pentru recoltarea primelor culturi aducătoare de bani în buzunarul fermierilor.
Stresul hidric şi carenţele de nutriţie la grâu
În acest an, starea de secetă din toamna şi iarna trecută a făcut deja pagubă în agricultură. Cine ştie, poate a fost o lecţie pentru cei care spuneau că am rupt recordurile europene la producţia de porumb. Sau un exemplu concret că suntem încă departe de a putea asigura prin contribuţia noastră o constanţă, măcar aproximativă, a producţiei agricole, că dincolo de declaraţiile frumoase, depindem foarte mult de mersul vremii. Irigarea nu se face cu vorbe. O lecţie de Şcoala Vieţii. Numai că la Şcoala Vieţii lecţiile costă şi se repetă până se învaţă.
Şi-a încercat norocul cu rapiţa de două ori
În acest an, rapiţa a dat - şi încă mai dă - destulă bătaie de cap fermierilor. În toamna trecută, la înfiinţarea culturii, nu au fost condiţiile agrotehnice dintre cele mai bune. S-a însămânţat la... ghici, în praf, cu speranţa că vor veni precipitaţiile sezonului! Nici vorbă! În foarte multe ferme plantele nu răsăriseră din pământ, aşa că fermierii nu au mai avut ce face şi au întors cultura. Unii au făcut-o din toamnă şi au reînsămânţat suprafeţele cu grâu, alţii au lăsat-o peste iarnă şi până la urmă au fost nevoiţi să intre cu discul în lanurile prost răsărite.
MAI: OFENSIVA pentru obţinerea RECOLTELOR BOGATE
După încorporarea seminţelor sub brazdă este necesară asigurarea unui regim hidric favorabil, care să intensifice procesele biologice ale plantelor. Precipitaţiile căzute în prima jumătate a lunii mai în toate regiunile ţării au refăcut în multe zone capacitatea de câmp până la „plinul” durabil. În acelaşi timp, plantele au nevoie de o nutriţie echilibrată pentru creşterea şi dezvoltarea vegetativă armonioasă, pe fondul intervenţiilor fermierilor pentru a produce culturi frumoase, curate şi sănătoase.
Tanymecus dilaticollis - între mituri şi realitate
Răţişoara porumbului este un dăunător intens „mediatizat” în ultimii ani, mai ales după restricţionarea folosirii la tratamentul seminţelor a insecticidelor neonicotinoide. Insecta provoacă multe coşmaruri fermierilor, atât celor din sudul şi sud-estul ţării, dar şi celor din sud-vest sau chiar din Câmpia de Vest. Aşa cum era de aşteptat, insecta este „prezentă” şi pe Facebook, fie pe paginile personale ale celor care cultivă porumbul, fie pe diferite grupuri destinate fermierilor.
GREŞELI la ERBICIDARE
Lucrarea de erbicidare este una de mare responsabilitate prin efectele pe care le are asupra culturilor agricole. Se pot face cheltuieli fără nici un efect atunci când se alege greşit erbicidul sau când se calculează o concentraţie redusă, deoarece nu sunt distruse buruienile, în schimb poate avea şi efect fititoxic, la supradozaj distrugând culturile agricole.
Las' că merge şi-aşa!
Da, poate că merge... o perioadă limitată în timp şi în spaţiu. Însă fie că vorbim de cultura mare, de fermele zootehnice sau horticole, de micile sau mai marile afaceri agricole, experienţa ultimilor ani aproape că strigă în gura mare: AŞA NU MAI MERGE!
Citeşte Revista FERMA! A apărut ediţia 1-14 IUNIE 2019!
Noutăţi despre subvenţiile APIA, despre fonduri UE pentru fermieri, starea culturilor agricole, reportaje în ferme, tehnică şi tehnologii agricole noi, învăţământ agricol, noutăţi legislative, comentarii, evenimente şi anunţuri agricole, în revista Ferma, ediţia 1-14 IUNIE 2019!
La Botoşani, CULTURILE AGRICOLE sunt ÎN GRAFIC
Per ansamblu, culturile cerealiere înfiinţate în toamna anului 2018 în judeţul Botoşani, ce însumează 37.625 hectare, prezintă o stare de vegetaţie bună, chiar foarte bună pentru cele însămânţate în perioada optimă. Astfel, cerealele păioase de toamnă (grâu şi orz) semănate în epoca optimă îşi definitivează alungirea paiului, plantele aflându-se predominant la înspicare şi înflorire.
Tăt Banatu-i fruncea
În judeţul Timiş se practică o agricultură performantă. Stau mărturie producţiile obţinute în ultimii ani. În 2018, s-a clasat pe primul loc la nivel de ţară în ceea ce priveşte recoltele de grâu şi de orz, cu o medie de 6.200 kg la hectar. Producţii constante de peste 8.000 kg au fost la porumb. Aproape 4.000 de kg/ha au fost înregistrate şi la culturile de floarea-soarelui şi de rapiţă. Anul trecut, cele mai mari afaceri din agricultura românească, însumând 2,85 miliarde de lei, au fost realizate de fermierii judeţului din “fruncea” Banatului.
