Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Trufandale româneşti, de Paşte. Cât lăsăm la piaţă?

Publicat: 20 aprilie 2022 - 11:57
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În acest sezon de producţie legumicolă, costurile mari îi descurajează pe mulți cultivatori care ajung să lupte cu concurența din țări cu climă mai blândă şi care, pe deasupra, mai au și subvenții mari.

Sunt cazuri rare în care producătorii români au reuşit să scoată la vânzare trufandalele - salată, ridichi, castraveţi şi roșii cât de timpuriu.

Între aceştia, ca în fiecare an, se remarcă mătcaşii. Încă din luna februarie, s-au grăbit să scoată la vânzare salata verde din producția proprie, semănată la început de noiembrie. Deși au fost trimise în piețele din toată țara, prețurile nu au depăşit un leu bucata.

 

castraveti april_b

300 kg castraveţi la 10 lei/kg


Aurel Lupu a investit circa 5.000 de euro în cultura de castraveţi. În iarnă a produs 6.000 de fire de răsad. Primul cules, de 300 kg, l-a dat repede la comercianţii dinţară veniţi în piaţa angro din comună. Preţul a fost în jur de 10 lei/kg.  

Pe piaţă, la ofertă, este marfă proaspătă şi bună: salată la 1 leu bucata şi spanac la 4 lei kilogramul.

 

Foc în solar şi în aprilie


Săndel Pricope îngrijeşte cultura de tomate din solar cu multă atenţie. Are puse peste 20 de mii de fire de tomate în 10 ari, majoritatea specialităţi: hibrizi de diferite culori, dimensiuni şi forme pentru o clientelă anume. Producătorul intenţionează să iasă cu trufandalele pe piaţă imediat după Paşte. Munceşte cu soţia din zori şi până noaptea târziu pentru că nu mai găseşte oameni care să-l ajute la treabă.

Săndel Pricope a fertilizat cultura cu produse naturale de la o firmă de distribuţie, dar şi cu îngrăşământ provenit de la dejecţiile de la Avicola din Matca, sub formă de soluţie: un kg la 7 litri de apă.

sandel pricope_b

Vremea a fost deosebit de rece, mai ales noaptea, şi a trebuit să fac foc mai multe zile. Ca să pun cultura pe rod, cred că am cheltuit cam 20 de mii de euro cu folia, încălzirea, întreţinerea.

SĂNDEL PRICOPE

Legumicultor Matca, jud. Galaţi

Importurile scad preţurile


 “În fiecare an, când ieşim cu tomatele, scad preţurile la importuri şi ne dau în cap. Dacă acuma e 10 lei kilogramul de roşii din Turcia, de Paşti or să coboare la 3 lei”, susţine Săndel Pricope.

Odată cu încălzirea vremii, producătorii de legume au început plantarea tomatelor în solarii. De asemenea, în judeţul Galaţi s-a dat startul campaniei de irigații 2022 şi se realizează udările de răsărire la culturile rădăcinoase din câmp.

 

Le-a spus adio tomatelor!


Şi legumicultorii buzoieni vând castraveţi pe piaţa liberă, încă din luna martie. Claudiu Breazu, din Glodeanu Sărat, ne spune că a prins un preţ de 11 lei kilogramul, în condiţiile în care costurile de producţie depăşesc 9 lei/kg.

Culege de două ori pe săptămână în jur de 300 kg şi desface la angrosişti, în Bucureşti.

„Eu am un hectar de solar şi fac culturi intensive. Acum am 40 de ari cu castraveţi, cultură de primăvară, şi mai târziu o să pun ardei. Am renunţat la roşii din cauza Programului Tomata. Va pune toată lumea roşii, preţul va fi destul de mic şi nu vreau să ies în pierdere”, explică legumicultorul.

legumicultura april impact_b 

În 2021 a ratat castraveţii!


Acesta susţine că anul trecut a dat-o-n bară cu castraveţii. A fost primul an când a încercat să cultive şi n-a reuşit să ducă până la capăt cultura.

Claudiu Breazu recunoaşte că doar cu încălzirea solariilor s-au triplat cheltuielile, iar combustibilul, tratamentele şi plata muncitorilor l-au obligat să scoată din buzunar circa 60.000 de lei. În total, investiţia de până acum a înghiţit un miliard de lei vechi!

                                                                                                                     

Cu primele roşii la piaţă


Mircea Tatu, din comuna Cochirleanca, judeţul Buzău, unul dintre cei mai vestiţi legumicultori buzoieni, a fost şi cel care a ieşit printre cei dintâi pe piaţă cu roşiile.

Primele cantităţi de crudităţi culese din solariile sale, ce însumează 1,2 hectare (din care 5.000 mp sunt cultivaţi cu tomate), au fost vândute pe piaţa din Râmnicu Sărat la un preţ bun. 

 

Costuri de producţie duble


Cultivatorul lucrează în sistem bio, folosind bondari pentru polenizarea naturală, capcane şi prădători pentru combaterea dăunătorilor (tripşi, păianjen). Cele 14 solarii au sisteme moderne de încălzire, ceea ce ridică foarte sus cheltuielile.

„Costurile de producţie sunt destul de mari pentru că la tomate, chiar şi acum, la început de aprilie, le facem focul. Preţul la cocs s-a dublat, ca şi la energia electrică. Dacă în decembrie plăteam 80 de bani kilowattul, acum mi-a venit factura cu 1,48 lei/kw. Şi avem consum de peste 9 mii de kw în această perioadă”, susţine legumicultorul buzoian.

Mircea Tatu_b

Acum avem la vânzare ridichi, salată, ceapă, tomate şi castraveţi. Preţurile sunt de 23 de lei kilogramul de tomate, 15 lei castraveţii, legătura de ceapă şi ridichi, 2 lei şi salata 2 lei bucata.

Mircea Tatu

Legumicultor Cochirleanca, jud.Buzău

Mircea Tatu a vândut tot ce a recoltat din solarii. Totuşi, după cum spune, e posibil să nu-şi scoată cheltuilelile pentru că imediat ce vor apărea tomatele din câmp sau din solariile neîncălzite, preţurile vor coborî. Deşi are marfă foarte bună, nu va putea vinde mai bine, întrucât vin importurile foarte ieftine.

 

Solariile sunt modernizate


“Producția de tomate este una foarte bună; avem un hibrid de tomate italian foarte bun productiv, cu pulpă subțire și un aspect deosebit. De peste opt ani cultivăm roșii în spaţii încălzite și mereu încercăm să îmbunătățim solariile, astfel încât să ieșim cât mai devreme pe piaţă. Avem în intenţie să investim în sisteme de iluminat artificial”, spune Mircea Tatu.

 

CASTRAVEŢI LA 11 LEI/KILOGRAM

În piaţa din Matca, primii castraveți din noua recoltă au apărut la jumătatea lunii martie. S-au vândut angro la 11 lei kilogramul, la fel ca şi anul anul trecut. Cultivatorii speră ca preţul să ţină cât mai mult, până la sărbătorile pascale, să se aleagă cu ceva profit, deoarece în acest sezon costurile de producţie sunt destul de mari.

 

Matca este de departe cel mai mare bazin legumicol din România, în care aproape 5.000 de producători dețin peste 1.500 hectare de solarii în care se cultivă: salată, ridichi, spanac, castraveţi, tomate, vinete, ardeioase, varză, conopidă.

Cel mai mare bazin legumicol din ţară, unde spaţiile protejate acoperă 1.500 de hectare, este un adevărat 'El Dorado' pentru samsarii pieţelor, în timp ce cultivatorii cu greu îşi menţin afacerile pe profit. De ce nu vor mătcaşii să se asocieze?

 

 

un articol de

MARIAN MUŞAT

Vizualizat: 729 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren

Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren

Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren! Interviu cu Marius Mitra, reprezentat FALC în România, realizat la Agriplanta 2022

NATUREVO: „Luăm cultura de la zero și să o ducem până la momentul recoltării” Climate FieldView de la Bayer - hărți de producție cu precizie maximă în timp real AGRARIA 2022, 5-8 mai 2022, Jucu, Jud. Cluj!
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?