Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Stocuri de alimente şi risipa alimentară. Câtă mâncare se aruncă?

Publicat: 14 aprilie 2020 - 18:21
Comenteaza   | Video 1 2 3 4 5 6   | Print | Trimite unui prieten

Criza provocată de coronavirus ne arată, mai mult ca niciodată, un lanț vulnerabil de aprovizionare cu alimente, cu materii prime şi materiale, piese şi subansamble, etc.

La nivel global, risipa alimentară reprezintă, în medie, eschivalentul a cinci euro/zi/locuitor!

Practic, fără risipa alimentară s-ar putea hrăni cinci oameni în loc de patru!

ONU a avertizat asupra lipsei de alimente, dar FAO (Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite) arată că există stocurile necesare, cel puţin pe termen scurt. Ameninţarea reală şi presiunea uriaşă este în principal asupra comerțului, arată prof. Ruerd Ruben într-o analiză a impactului crizei coronavirusului ce ar putea afecta securitatea alimentară globală.

Există stocuri considerabile și în multe țări culturile au fost deja semănate şi sunt într-o stare bună de vegetaţie. "Amenințarea provine mai mult din partea cererii. Milioane de oameni își pierd locul de muncă din cauza crizei coronavirusului, puterea de cumpărare este în scădere și asta poate afecta cererea de produse alimentare” spune Ruerd Ruben.

Sunt sectoare ale agriculturii care suferă din cauza lipsei de muncitori sezonieri, aşa cum este recoltarea sparanghelului din Olanda şi Germania. Altele "ramuri" s-au blocat datorită închiderii pieţelor de desfacere, aşa cum sunt cultivatorii de flori din Westland, în apropiere de Rotterdam (Olanda). De asemenea, comerțul cu produse alimentare este redus şi amenințat de blocajele și controalele la frontiere, măsuri luate pentru prevenirea răspândirii coronavirusului.

Cu regret putem spune că aceste "lovituri" le primesc în special statele mari exportatoare şi desigur producătoare de produse agricole.

Sunt cunoscute deficitele şi excedentele de produse alimentare pentru fiecare stat în parte. În prima fază, de pe urma blocajelor comerciale, vor suferi mai ales statele sărace, care au stocuri limitate şi resurse slabe pentru a reînoi aceste rezerve. Dar, dacă perioada de aplicare a acestor măsuri de restricţionare a transporturilor transfrontaliere se prelungeşte vor apărea probleme şi în statele mari producătoare şi care nu pot să mai exporte surplusul intern. Probabil acestea vor face şi o presiune mai mare pentru redeschiderea legăturilor comerciale şi reluarea transporturilor de produse alimentare.

În situaţia actuală, închiderea restaurantelor şi a hotelurilor a lăsat, indirect sau direct, pe unii dintre fermieri fără cumpărători. Chiar dacă retailerii cunosc un vârf în vânzările de alimente către populaţie, acum aproape fiecare dintre noi mănâncă acasă iar creșterea vânzărilor din magazinele alimentare nu este suficientă pentru a absorbi toate produsele perisabile. Cel puţin aceasta este situaţia în statele cu o agricultură bine dezvoltată.

Rispa alimentară. Câtă mâncare se aruncă?

Se apreciază că până la o treime din totalul producţiei de alimente este pierdută sau irosită în timpul procesului de producţie şi înainte/după ce ajunge la consumatorul final. În țările mai sărace multă hrană se pierde în timpul producției și al depozitării. În țările dezvoltate mâncarea este irosită mai ales de consumatori și supermarket-uri.

Concluziile unui studiu efectuat de Institutul Wageningen Economic Research arată că, pe măsură ce "bogăția crește", consumatorii aruncă tot mai multe alimente. Studiul mai arată că se aruncă de două ori mai multă mâncare decât se credea anterior. Astfel, la nivel global, consumatorii irosesc, în medie, până la 727Kcal/zi/locuitor, faţă de numai 526 Kcal/zi/cap în 2005. În timp ce estimările FAO din perioada 2005-2007 aratau că fiecare locuitor a irosit, în medie, 214 Kcal/zi/cap.

La nivel global, risipa alimentară reprezintă în medie eschivalentul a cinci euro/zi/locuitor!

Practic, fără risipa alimentară s-ar putea hrăni cinci oameni în loc de patru!

mancare_b

Reducerea deșeurilor şi risipei almentare este şi o provocare cheie în perspectiva creşterii populaţie globale precum şi pentru combaterea schimbărilor climatice. Conform ONU, alimentele irosite și pierdute reprezintă echivalentul a aproape 10% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră.

Cercetătorii indică câteva soluții simple pentru reducerea risipei alimentare: schimbarea comportamentală şi reducerea dimensiunilor de porțiilor alimentare. Schimbarea comportamentală este foarte importantă şi este nevoie de încurajarea cumpărătorilor să treacă de la cumpărarea în exces sau "impus" la cumpărarea „suficientă”, cu gândul că puteți cumpăra şi în altă zi.

Vizualizat: 452 | Video Video 1 2 3 4 5 6 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?