Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

SFECLA DE ZAHĂR... PRAF!

Publicat: 16 ianuarie 2019 - 12:33
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Faţă de 2017, când în România s-a obţinut una dintre cele mai frumoase producţii de sfeclă din perioada post-aderare, situaţia recoltei din 2018 este destul de îngrijorătoare. Chiar dacă suprafaţa a scăzut cu 11% (faţă de 26.480 ha în 2017), în 2018 producţia totală de zahăr scade cu aproape 40%, în primul rând din cauza recoltei medii de sfeclă (45,73 tone net/ha în 2017), dar şi a conţinutului în zahăr şi implicit a randamentului de extracţie (17,4%, respectiv 14,7%).

Până la finele primei decade a lunii decembrie, în România s-au recoltat aproape 23.100 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr din cele 23.567 ha raportate de fabrici înainte de campanie. În momentul apariţiei articolului, după toate probabilităţile, va fi încheiat şi Agrana recoltatul - cea mai mare suprafaţă - (la 10 decembrie mai avea aproape 500 ha, celelalte fabrici declarând închiderea campaniei). Producţia realizată până acum (finalul nu va influenţa prea mult rezultatul de bilanţ, doar dacă vremea va fi cu totul şi cu totul vitregă) este de aproape 37 tone/ha net, cu o digestie medie de 16,3% şi un randament de extracţie de doar 12,6%, ceea ce va însemna că România va obţine mai puţin de 110.000 tone de zahăr (vă amintiţi de cota iniţială alocată în 2007, în apropiere de această cifră!).
Pe cele trei fabrici (Roman, Luduş şi Bod) situaţia se polarizează în două extreme, respectiv Agrana şi Tereos, pe de o parte, cu producţii de 37 t/ha, respectiv 41 t/ha, şi pe de altă parte, Fabrica din Bod care nu realizează mai mult de 28 tone/ha producţie netă.

sfecla de zahar_b

Cauze şi... efecte dezastruoase
Principala cauză a acestei situaţii negative este, preponderent, factorul climatic, reprezentat în diverse forme de manifestare în cele trei areale de producţie, astfel: secetă timpurie de primăvară în Moldova şi în zona de producţie Bod, ploi excesive în lunile iunie şi iulie în toate zonele, dar în special în Moldova, unde s-au înregistrat cumulativ în jur de 500 mm, şi seceta extremă din ultima parte de vegetaţie şi din timpul recoltării în zonele Agrana Roman şi Bod.
De asemenea, în zona de producţie Luduş, un nou agent de dăunare a făcut ravagii: putregaiul de cărbune (Macrophomina phaseolina), ciuperca nespecifică, dar care a compromis aproape 1000 ha în judeţele Arad şi Timiş, zice-se "importată" din Serbia. Tot în această zonă, dar şi în celelalte areale de cultivare, din cauza agentului patogen amintit anterior, a secetei, a excesului de umiditate, a grindinei etc., există riscul ca mulţi fermieri să nu realizeze minimum de randament la hectar, respectiv 26,4 tone/ha, pentru a obţine sprijinul cuplat! APIA, MADR, e just să fiţi alături!
Poate că, deşi important, dar mai puţin vizibil, a fost şi factorul subiectiv: lipsa de motivaţie a fermierilor în urma închiderii fabricii din Oradea, a nenumăratelor runde de negocieri cu patronatul fabricilor pentru un preţ cât de cât rezonabil, semnarea contractelor "de-a valma" - cazul fermierilor Agrana - înainte de finalizarea negocierilor cu Asociaţia, - chiar depăşindu-se aici, nesperat (sau poate prospectat!), target-ul propus de patronat: peste 12.000 ha contractate, faţă de 8-9.000 ha propuse.
De aici au pornit întârzierile în decizia de a cultiva sfecla: cei din vest s-au gândit la distanţa de transport până la Luduş - cost suportat de fermieri, cei din est (Moldova), mulţi s-au hotărât pe ultima sută de metri să cultive sfeclă, neglijând verigile tehnologice din toamnă. Şi, foarte important, menţionăm apariţia unor fermieri noi atraşi mai mult de mirajul subvenţiei, subestimând efortul tehnologic şi material al acestei dificile culturi.

Profit din subvenţie, nu din producţie
La preţul oferit de fabrică (în cazul Agrana) de 23,38 euro/tonă, preţ de bază în 2018, la o producţie medie de 37 t/ha, rezultă un venit total brut de 865 euro/ha, adică vreo 4000 lei/ha. Chiar dacă se încasează încă 1000 euro/ha subvenţii plus sprijin cuplat, suma totală cuvenită unui hectar de sfeclă (4000 lei + 4600 lei â 8600 lei), abia rămâne ceva profit brut, aproximativ 200 euro/ha. Profit din subvenţia diminuată cu 800 euro, nu din producţie, unde practic ne închidem cu pierdere.
Nu cred că sfecla de zahăr este o cultură competitivă în România Uniunii Europene fără investiţii serioase în irigaţii şi alte lucrări agropedoameliorative de mare anvergură (desecări, combatere eroziune, corectare pH, fertilizare de bază cu fosfor şi potasiu).
Franţa se plânge că obţine doar 80 t/ha anul acesta, faţă de 90 t/ha anul trecut! Marea Britanie obţine "doar" 73 t/ha faţă de 76 t/ha în 2017! Iar noi ne învârtim de ani buni în jurul a 35 t/ha: tradiţie, emulaţie, simulaţie!
Nu avem ferme (fermieri) care să cultive mai mult de 10.000 ha de sfeclă cu performanţă de nivel occidental! Afirmaţia o găsiţi argumentată AICI, unde am prezentat contextul european şi global al celei mai mari crize a zahărului din ultimii 25 de ani.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/224 (ediţia 15-31 decembrie 2018)

 

Vizualizat: 574 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?