Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Producţii ISTORICE, preţuri... ISTERICE!

Publicat: 05 octombrie 2018 - 14:53
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În prezent, fermierii finalizează recoltatul florii-soarelui şi culeg din plin la porumb, mai ales în judeţele din sudul şi sud-estul ţării. Pe măsură ce avansează în campania de strângere a recoltelor de toamnă, cultivatorii ogoarelor fac bilanţul producţiilor şi analiza rentabilităţii. MADR anunţă producţii istorice, în timp ce producătorii se declară doar mulţumiţi de ceea ce le-a oferit câmpul. Dezamăgirea lor sunt preţurile extrem de mici.  

bigstock-Quickly-Run-Of-Wheat-Seedss218_b

VESTUL ROMÂNIEI
Firesc este ca 1 kg de floare să echivaleze cu 2,5 kg de grâu!
În partea de vest a ţării, cultivatorii par a fi mulţumiţi de producţiile obţinute. Nu acest lucru se poate spune despre preţurile la culturile prăşitoare de primăvară, îndeosebi la floarea-soarelui. Iată ce ne declara Viorel Matei, cunoscut fermier din zonă: "Problema este preţul la floarea-soarelui care se învârte în jurul a 1,20 lei/kg, ceea ce nu mi se pare normal, pentru că preţul ar trebui să fie cam de 2-2,5 ori mai mare decât al grâului; aşa a fost de când lumea. Normal, floarea ar fi trebuit să se valorifice undeva la 1,5-1,7 lei/kg. La porumb se oferă 0,58 lei/kg la fizic. Dacă faci un calcul, cu o umiditate decentă de până la 18%, rezultă că la STAS ar fi undeva la 62 de bani, un preţ mulţumitor”.
La floarea-soarelui, producătorul agricol bănăţean a obţinut o medie de 3,4 t/ha. Întreaga producţie o are depozitată. La preţul de 1,1 lei/kg nu vrea să vândă. Va mişca recolta doar la 1,5-1,6 lei. De asemenea, la porumb, din primele suprafeţe recoltate, a rezultat o medie de 8,7 tone, una mulţumitoare.
Într-un discurs asemănător, inginerul Ioan Andru, preşedintele Asociaţiei Aragra 2008 - Arad, ne-a declarat că preţul la floarea-soarelui a ajuns la 1 leu/kg. În aceste condiţii, fermierii îşi pun problema dacă vor mai înfiinţa această cultură. Şi producţiile sunt mai scăzute decât în anii anteriori: 2-2,5 t/ha. Preţurile de livrare la celelalte culturi se menţin într-un registru aproape normal: rapiţa s-a vândut din câmp cu 1,5 lei kilogramul, grâul între 0,60 şi 0,70 lei/kg, iar preţul primelor cantităţi de porumb recoltate s-a dus undeva la 0,60 lei/kg.

ÎN ESTUL ŢĂRII
Au câştigat cei care au ţinut grâul în siloz
Cultivatorii din estul ţării au obţinut rezultate remarcabile la cerealele păioase. „La grâu, de pe cele 63.824 ha recoltate s-au obţinut 324.609 tone; la orz, din 20.574 ha, producţia finală a fost de 122.374 tone, iar la rapiţă (21.828 ha) s-a înregistrat o recoltă de 43.241 tone. Meritul este al producătorilor agricoli brăileni, în sensul că au înţeles să aplice genetică valoroasă şi tehnologii avansate”, ne-a declarat Traian Cişmaş, directorul DAJ Brăila. Trebuie menţionat şi Programul de irigaţii care a permis ca apa să vină gratuit până la staţiile de repompare. În judeţului Brăila la prima udare s-au irigat în jur la 140 mii ha.
În continuare, şeful Agriculturii brăilene a precizat că în urma discuţiilor avute cu producătorii agricoli, a dedus că aceştia îşi vând la recoltare o anumită cantitate din producţia obţinută pentru a-şi acoperi o parte din obligaţiile financiare către partenerii de agribusiness, iar ce rămâne păstrează în stoc, pentru că sunt semnale potrivit cărora preţurile ar putea să evolueze în sus şi astfel îşi pot maximiza rata de profit a fermelor.
În acest sens a procedat şi Aurel Gropeneanu: “După cum am anticipat încă din primăvară, producţia de grâu din acest an a fost una foarte bună, iar cine nu s-a grăbit să o valorifice imediat, are acum şansa să obţină un preţ foarte bun. Dacă are posibilitatea să mai aştepte, să o facă!”
Fermierii care nu s-au grăbit să vândă la recoltare producţia de grâu, au putut valorifica în vară la un preţ mult mai bun. În iulie, cotaţia la bursa internaţională a ajuns şi la 207 euro/tonă, adică undeva la 962 lei/t. Acum a scăzut la 195 euro/t.

DOBROGEA
„Un an agricol fantastic!”
Pentru Telu Voicu, un important fermier şi om de afaceri, 2018 „a fost un an agricol fantastic”, cu producţii bune şi preţuri pe măsură. “Rapiţa am vândut-o la 370 euro pe tonă. Floarea-soarelui acuma o recoltăm; avem în cultură 400 ha şi vom înregistra o medie de 4 t/ha. Bunicică! Întrucât a scăzut preţul, o vom păstra în spaţiile de depozitare până ce va urca cererea de piaţă. Am vândut cam 2.000 tone de grâu, care avea o calitate mai scăzută în urma ploilor; restul ţinem peste iarnă. Preţul a avut o creştere fantastică, în nici un an nu am prins 192 euro adus în Portul Constanţa. Eu nu m-am organizat şi nu am dat grâul! Am pierdut o bună ocazie”, ne-a declarat cultivatorul.
La porumb, are 120 ha şi estimează o producţie medie de peste 10 t/ha. Şi-a pregătit depozitele pentru producţia pe care o va comercializa în primăvară, când preţurile vor fi în urcare. “Preţul a picat la 147 euro/tonă FOB Constanţa. Mi-e teamă să nu zică marii achizitori din străinătate că nu mai iau porumb de la noi, că este infestat de… pesta porcină africană!”, şi-a exprimat temerea Telu Voicu.
Agricultorul dobrogean a semănat 1000 ha de rapiţă în uscătură. A apelat la programul companiilor de seminţe Pioneer şi Monsanto, potrivit căruia dacă până la sfârşitul lunii octombrie plantele nu sunt răsărite, va primi despăgubiri. În zonele în care lucrează terenurile preluate în arendă nu a căzut strop de ploaie!
În ferma inginerului Telu Voicu totul este organizat, deja terenul este pregătit (arat şi discuit) pentru a semăna grâul. După floare a intrat cu o formaţie de scarificatoare, apoi a afânat bine solul.

Target la floare: 4 tone/ha
La începutul lunii septembrie, Dumitru Manole termina de recoltat porumbul, care i-a dat o medie de 14 t/ha. Era bucuros din cale afară. „La floarea-soarelui, costurile de cultivare sunt foarte mari. Tratamentele foliare pe vegetaţie ne costă foarte mult. În plus, a apărut şi rezistenţa bolilor şi dăunătorilor, pentru că folosim aceleaşi produse de foarte mulţi ani. Apoi, producţiile sunt plafonate undeva la 3-3,5 t/ha, iar dacă noi nu facem undeva la 4 tone minim, nu suntem performanţi economic. Targetul fiecărui producător trebuie să depăşească 4 t/ha”, consideră agricultorul.

MEHEDINŢI
45 de bani kilogramul de grâu?!
Potrivit lui Cornel Stroescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Mehedinţi, la orzul în parametrii optimi (greutate hectolitrică de peste 62 kg/hl, corpuri străine 1-2%, umiditatea de până 12%) preţul a fost între 55 şi 60 bani. Fermierii care au avut orz cu indici de calitate sub STAS au luat şi sub 50 de bani pe kilogram. „La grâu, am avut nişte ploi în perioadele critice ale creşterii şi dezvoltării culturii, mulţi dintre micii producători mehedinţeni nu au avut posibilitatea să facă două tratamente şi nici să asigure plantele cu tot ceea ce le trebuia. Calitatea grâului a fost afectată în bună măsură şi de încolţirea boabelor în spic. Au fost precipitaţii care au condus la acest fenomen. În funcţie şi de gradul de încolţire analizat, achizitorii au făcut cum au vrut ei preţul. Dacă nu avem o autoritate să facem o contraprobă, o altă analiză, bineînţelesc că au fost fermieri în judeţul Mehedinţi care au primit şi 0,45 lei/kg. Nu meritau o asemenea bătaie de joc”, a precizat Stroescu.
În judeţul Mehedinţi, numai fermierii mari cultivă rapiţă. „În zona noastră am avut grindină şi s-au înregistrat pierderi de recoltă. Pe anumite sole cultura a fost distrusă în proporţie de până la 80%. Preţul de vânzare la rapiţă s-a situat între 1,45 şi 1,50 lei/kg”, a explicat fermierul mehedinţean.

Cu 5 t/ha de porumb nu se acoperă investiţia
Cornel Stroescu a obţinut o producţie de cereale (orz şi grâu) de 5,5 t/ha, iar la rapiţă, media a fost de 2,8 t/ha. „Nu am putut depăşi 3 t/ha la floare, pentru că la noi, în sudul judeţului, nu a mai plouat din 15 iulie! Floarea s-a livrat la 1,2 lei/kg. La porumb se vehiculează între 0,50 şi 0,58 lei kilogramul. La acest preţ, la o producţie medie de 5 t/ha nici nu-ţi recuperezi cheltuielile. Noi aici an de an ne confruntăm cu seceta, de aceea calitatea producţiei realizate nu este cea dorită” ne-a declarat liderul producătorilor agricoli mehedinţeni.


LAURENŢIU BACIU CONTESTĂ STATISTICA OFICIALĂ
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, producţia de grâu din 2018 este de 10,27 mil. tone, cu 135.000 tone mai mult decât în 2017, iar productivitatea medie - 4.870 kg/ha. Astfel, în top 10 se află judeţele care au realizat peste 5 milioane de tone de grâu: Timiş, cu o medie de 6.200 kg/ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).
Recolta de orz este de 1,39 mil. tone, cu o medie de 5.204 kg/ha, cu 9,5% mai mare decât anul trecut. Astfel, în acest an, producţia de cereale păioase a ajuns la 12,826 mil. tone, cu o medie la hectar de 4.655 kg.
Laurenţiu Baciu, liderul LAPAR, adoptă o poziţie contestatoare a statisticii MADR. „Producţia de cereale este cam cu 2 milioane tone mai mică decât cea de anul trecut. Faptul că a crescut preţul la grâu spune de la sine că recolta este mai puţină. De asemenea, şi rapiţa anul acesta a fost cu cel puţin 40-50% mai mică decât anul trecut. Cred că producţia de floarea-soarelui va fi cu cel puţin 30% mai scăzută faţă de anul trecut. Sper să nu crească şi aici producţia raportată de minister. În ciuda faptului că la un moment dat arăta nu bine, ci foarte bine, recolta de porumb va fi sub aşteptările cultivatorilor. Mi-au confirmat acest lucru fermierii din sud care au început să adune ştiuleţii din câmp”. Preşedintele LAPAR a continuat: ”Producătorii agricoli au aplicat strategii de vânzare în funcţie de posibilităţi, cei care au avut condiţii de depozitare şi resurse financiare, au grâu în stoc; cei care nu au avut capacităţi de stocare, magazii, depozite şi au avut mare nevoie de bani, l-au vândut deja. La mine este o tradiţie să păstrez, având spaţii de depozitare suficiente, îl mai ţin. Am vândut doar o parte din grâu, că era nevoie de bani şi restul îl am pe stoc. Nu am prins vârful de 200 euro pe tonă, dar oricum am avut un preţ bun de comercializare”.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2018)

 

Vizualizat: 393 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?