Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

PIAŢA MONDIALĂ A ZAHĂRULUI - cea mai mare criză din ultimii 25 de ani!

Publicat: 08 ianuarie 2019 - 08:22
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La un an de la sfârşitul regimului de cote, în condiţiile în care preţul mondial al zahărului a atins nivelul istoric, mult sub pragul de referinţă şi sub costul de producţie din UE, sectorul zahărului din sfeclă continuă să sufere turbulenţe severe. În plus, deciziile prea restrictive privind utilizarea pesticidelor (neonicotinoide) şi noile tehnici de reproducere (OMG) afectează puternic cultivatorii europeni, cei care au fost întotdeauna în fruntea inovării şi a practicilor durabile. Singurul câştigător al reformei este industria alimentară şi a băuturilor care utililzeaza zahăr, în portofoliul căreia au fost transferate, numai în ultimul an, aproximativ 1,5 miliarde de euro, în detrimentul fermierilor şi procesatorilor de sfeclă de zahăr din UE!

 

Transformarea sectorului zahărului în UE de la un importator net la un exportator net a modificat semnificativ structura preţurilor. Cu toate acestea, exportul UE în 2017-2018 de 3,2 mil. tone de zahăr - al patrulea volum mondial după Brazilia, India şi Thailanda - nu este un speculator de preţuri. Convenţiile mondiale ale FAO şi OMC, poziţiile adevăraţilor speculatori şi ale ţărilor terţe, care scot dumpingul subvenţiilor naţionale pe piaţa mondială, sunt cauza fluctuaţiilor şi ale prăbuşirii actuale a preţului zahărului din sfeclă.

Sfecla de zahar_b
Producţia de zahăr în UE încearcă să reziste prin subvenţii şi este cât de cât protejată de tarife de import mari. Abolirea cotelor de producţie în 2017 însemna că exporturile de zahăr din UE nu mai sunt limitate de normele OMC. Acest lucru a permis Uniunii Europene să îşi dubleze exporturile de zahăr în 2017-2018. În cazul în care tendinţa actuală a exporturilor UE continuă, aceasta va exercita o nouă presiune de scădere asupra preţului global la zahăr în 2018-2019 şi în viitorul apropiat.
Scăderea atât de drastică a preţului mediu al zahărului de la 501 euro/tonă în iulie 2017 la doar 346 euro/tonă 12 luni mai târziu - iulie 2018 - (cu aproape 31%) faţă de preţul de referinţă al UE de 404 euro/t - preţ stabilit arbitrar, doar ca un prag minim de rentabilitate - a făcut ca în ţările mari producătoare de zahăr, cum ar fi Germania, Franţa, Olanda, Belgia, preţul minim să capete conotaţii minim istorice, de doar 320 euro/t în Germania sau 340 euro/t în Marea Britanie.
Marile companii germane de prelucrare a sfeclei de zahăr Nordzucker şi Sudzucker, dar şi alte companii europene, ca Tereos sau Agrana, au raportat profituri mai mici decât în cele mai pesimiste scenarii. Sudzucker, cel mai mare producător de zahăr din UE, a înregistrat o scădere a preţului de vânzare cu 49%, obţinând doar un sfert din profitul operaţional planificat.
70 din cei 73 de reprezentanţi aleşi ai cooperativei Tereos din Franţa, al doilea gigant al zahărului din UE, au demisionat din funcţii din cauza crizei zahărului şi a neînţelegerilor în managementul acestei crize!
Importurile de zahăr brut aproape că au încetat în acest an. În Bulgaria, Croaţia şi România, de exemplu, nu s-a prelucrat nici un gram de zahăr brut import trestie! UE a exportat în luna octombrie a.c. 250.000 tone zahăr, în creştere faţă de 166.700 tone în septembrie, dar în scădere de la 341.200 tone în aceeaşi lună a anului precedent.

Brexit-ul devine operativ!
În loc de 19,7 mil. tone în sezonul precedent, Comisia Europeană estimează o producţie în sezonul actual de maxim 17,9 milioane de tone. Producţia s-ar putea diminua drastic în 2019-2020, deoarece fermierii consideră că sfecla de zahăr, din cauza scăderii preţului, devine o cultură neatractivă. Fermierii germani, de exemplu, au semănat mai puţin cu 7% în 2018 şi vor reduce mai mult suprafaţa dacă preţul nu va reveni. Ei consideră că o reducere cu 20% ar putea reaşeza preţul sfeclei la o valoare rezonabilă. Dar acest lucru este considerat de analişti ca fiind pozitiv, contribuind la scăderea excedentului global care a dus la prăbuşirea preţului zahărului. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, preţul zahărului s-a stabilizat şi încearcă o revigorare, indicând faptul că piaţa este în căutare de echilibru. Preţurile sunt în uşoară creştere, dar ciocolata şi alte produse de patiserie şi-au luat deja măsuri de siguranţă. Nu mai departe de brandul britanic de ciocolată Toblerone, care după creşterea preţului la zahăr în 2016 şi-a redus gramajul, dar acelaşi preţ pe bucată, şi nu prin scăderea dimensiunii tabletei, ci prin creşterea spaţiului dintre triunghiurile celebrului baton. N-au mai revenit la forma iniţială. Ingenios, nu? Brexit-ul devine operativ!

Supraproducţia şi declinul preţurilor la zahăr în lume
Să vedem ce se întâmplă şi la nivel global, mai ales că recent (27-19 nov. a.c.) a avut loc, la Londra, al 27-lea Seminar al Organizaţiei Internaţionale a Zahărului (ISO), discuţiile şi concluziile de acolo devenind de câteva zile publice.
Principalele culturi de îndulcitori - trestia de zahăr şi sfecla de zahăr - vor avea o tendinţă de creştere a suprafeţelor în următorii zece ani, diferenţiat însă, astfel că se va ajunge ca zahărul din trestie să ocupe 86% din producţia mondială, iar sfecla să producă doar 14% din zahărul total (faţă de 80%-20% acum).
În termeni absoluţi se aşteaptă schimbări majore. Se estimează că Brazilia va rămâne lider, oferind mai mult de 1/5 din producţie, cu toate că o din ce în ce mai mare cantitate din trestie se va procesa pentru obţinerea etanolului, pe fondul revenirii preţului mondial al petrolului. India va creşte spectaculos, cu mai mult de 20%, China cu 11%, Thailanda cu 9%, UE cu 5%. În medie, pe plan mondial, creşterea va fi de doar 1,5%, cu 0,1% mai mică decât media creşterii din ultimul deceniu.
Cauzele scăderii consumului sunt: încetinirea creşterii demografice, dar şi a diminuării consumului în ţările dezvoltate şi în anumite ţări în curs de dezvoltare (Brazilia, Egipt, Turcia, Africa de Sud, Mexic, Paraguay), ca urmare a conştientizării efectului zahărului asupra sănătăţii (obezitate, diabet etc). Creşterea consumului se va înregistra în mare parte în Asia şi în Africa, unde urbanizarea şi relativa creştere a nivelului de trai sunt de aşteptat să susţină evoluţia consumului de zahăr, a băuturilor îndulcite şi a produselor de patiserie. Creşteri importante de consum se vor mai înregistra în Rusia, Ucraina şi China.
Declinul de consum cel mai puternic va fi în UE, asta datorită şi intrării pe piaţă a înlocuitorilor de zahăr, cum ar fi izoglucoza, tot ca rezultat al eliminării cotelor de zahăr în 2017. În perspectivă, se aşteaptă ca nivelul global de consum pe cap de locuitor să crească de la 22,4 kg în prezent, la 23, 8 kg în următorii 10 ani.
Creşterea producţiei mondiale va adăuga stocuri reporturilor din anii precedenţi, ridicând oferta mondială deasupra cererii, pentru al doilea an consecutiv.

Ce strategii adoptă principalii producători mondiali de zahăr?
• Tendinţele în gestionarea politicii Braziliei privind biocarburanţii susţin previziunile privind scăderea preţurilor la zahăr din lume. Sprijinul guvernului pentru producţia de biocarburanţi în Brazilia este de aşteptat să continue, dar capacitatea fabricilor braziliene de a schimba producţia înapoi pe zahăr, ori de câte ori este nevoie, menţin presiunea pe stocurile mondiale şi implicit asupra preţului.
A doua cea mai mare companie la nivel global de producere şi comercializare de zahăr, etanol şi energie, BIOSEV SA din Brazilia, controlată însă în procent de 90% de grupul olandez Louis Dreyfus Co şi care a injectat un miliard de dolari în Biosev pentru a nu intra în faliment din cauza, în special, a crizei zahărului, se angajează în achiziţionarea a încă cel puţin nouă fabrici de zahăr din Brazilia, dintre cele mai mari (2-3 mil. to/zahăr rafinat pe sezon!), pentru a gestiona mai bine criza zahărului brazilian, dar şi mondial, având în vedere că Brazilia controlează 45% din comerţul global de zahăr. Ne putem da seama cam ce implicaţii economice şi ce mişcări de capital a putut să genereze numai într-un an supraproducţia şi declinul preţurilor la zahăr în lume!
• Presiunea Indiei pe piaţa mondială prin intervenţia guvernului va fi foarte puternică. India tinde să devină al doilea cel mai mare jucător pe piaţă. Printre măsurile impuse de guvernul indian sunt: obligarea fabricilor să exporte 5 mil. tone în anii 2018-2020 cu o subvenţie importantă la transport de 1000-3000 rupii/t, în funcţie de distanţa faţă de porturi (1000 rupii â 13 euro), dublarea taxei de import zahăr ajunsă acum la 100% şi renunţarea la taxa de export, care era de 20%, instituirea unui ajutor financiar de 139 rupii/tona de trestie zdrobită, obligarea producătorilor de petrol să amestece combustibilii cu 10% etanol din trestie pentru scăderea stocului la zahăr şi creşterea preţului.
Conform OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), se aşteaptă ca preţul zahărului să fie mai mare decât media ultimilor 25 de ani în valori nominale, dar mai scăzut în termeni reali. Până la finele deceniului de piaţă (2027), preţul va ajunge la 345 euro/t la zahăr brut şi 417 euro/t la zahăr rafinat, o creştere deloc spectaculoasă.

CULTIVATORII EUROPENI AU MAI MULTE PÂRGHII PENTRU A STABILIZA PIAŢA
În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, UE poate fi totuşi mai optimistă, pentru că zahărul european este produs din sfeclă, cultură anuală, care permite o mai mare elasticitate de management, faţă de producătorii de trestie, cultură perenă, unde investiţia este pentru 4-5 ani. Asta înseamnă că fermierii europeni vor putea acţiona rapid la creşteri şi căderi de preţuri pentru a stabiliza o piaţă atât de volatilă.
Într-un scenariu negativist, producţia UE ar putea scădea până la 13 mil. tone (faţă de aprox. 18-19 mil. tone în ultimii ani) şi să urce în condiţii de revitalizare a pieţei până la 22-23 mil. tone. Modificările în acest "joc" al pieţei vor aduce beneficii doar fermierilor performanţi, competitivi ca randament şi profitabilitate. Fermierii slabi, în special cei din sudul şi estul Europei, ar putea fi forţaţi să iasă din producţie, aceasta este prognoza discuţiilor de la Seminarul ISO de la Londra.
Şi ca un exemplu de curaj şi de abordare în forţă a lucrurilor, în plină criză a zahărului, Federaţia cultivatorilor de sfeclă din Irlanda, Beet Ireland, a iniţiat o subscripţie publică de câte 1000 de euro pentru 1000 de fermieri pentru înfiinţarea unei cooperative cu scopul de a construi şi a pune în funcţiune o nouă fabrică de zahăr! Intenţiile sunt generoase pentru că materia dulce va fi folosită şi pentru producţia de etanol şi bio-polimeri pentru industria ambalajelor degradabile care au devenit deja o necesitate în actualele condiţii de protejare a mediului. De asemenea, vor să înlocuiască sfecla furajeră cu tăiţeii de sfeclă, având în vedere că fermierii irlandezi cumpăra în perioade de criză şi cu 55 euro tona de sfeclă furajeră.

ROMÂNIA: PERSPECTIVE PENTRU 2019
Nici în România nu putem spune că ne-a părăsit speranţa! Din discuţiile avute cu noul director de producţie de la Agrana Roman, Cosmin Pilat, preţul actual al zahărului la poarta fabricii este în uşoară creştere, ajungând la 380 euro/tonă, iar pentru a încuraja fermierii pentru sezonul următor, conducerea Agrana propune, faţă de grila de preţ, un bonus fix - "plata specială pe hectar" - de 150 euro/ha. Asta ar însemna că la o producţie medie de 50 tone, se mai adaugă 3 euro/tona de sfeclă la preţul de bază. Nu-i de colo!
La Luduş, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de sfeclă de pe lângă Tereos SA, Dorel Istrate, are încredere că strategia companiei nu se va îndepărta de fermieri şi împreună cu fabrica îşi propune să ridice nivelul de performanţă prin selecţia fermierilor bine pregătiţi şi implementarea celor mai noi tehnologii.
Doar la Bod se pare că, în afară de influenţele climatice, mai există şi alte motive care trenează de câţiva ani şi care nu ne oferă încă certitudinea unui reviriment al sfeclei de zahăr în centrul ţării. Păcat, este singurul procesator cu capital românesc şi în care a investit şi Asociaţia zonală a cultivatorilor de sfeclă, luând exemplul cooperativelor occidentale!


Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/224 (ediţia 15-31 decembrie 2018)

 

Vizualizat: 1294 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?