Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Conversaţie la tarabă

Publicat: 19 martie 2018 - 01:35
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Piaţa Obor, cea mai mare şi mai cunoscută piaţă agroalimentară din Bucureşti, este plină de bunătăţi toamna. Tarabele sunt grele de fructe şi legume, iar galantarele sunt pline cu brânzeturi şi carne. Abundenţa din piaţă nu exprimă, însă, întotdeauna şi producţii agricole mulţumitoare. Mi-a confirmat acest lucru fermierul Nicolae Tăichiţă, din comuns Cândeşti, jud. Dâmboviţa.

Nu-l mai văzusem din toamna trecută pe pomicultorul dâmboviţean. L-am cunoscut cu ocazia unei documentări pentru un subiect fierbinte la vremea aceea: aplicarea în pieţe a Legii 145/2014. Articolul a fost publicat în revista Ferma, nr. 16 (177) din 15-30 septembrie 2016, sub titlul ”În Piaţa Obor, în căutarea unui fermier adevărat”.

Mere Golden in piata_b

Sezonul disperării
Tăichiţă vine cu fructele sale la piaţa din Bucureşti, începând din luna septembrie şi stă atât timp cât are mere şi pere de vânzare. M-am bucurat să-l revăd aşezat la taraba sa, cu câteva grămăjoare de fructe în faţă. Am pornit o conversaţie pe care o consemnez ca atare.
- ”Cum a fost sezonul?”, încep şirul întrebărilor.
- ”Slab, foarte slab. Am recoltat mai puţin decât mi-a rămas anul trecut în livadă, după recoltare!
- ”Îngheţul din primăvară?
- ”Da, îngheţul!”, primesc un răspuns categoric.
- ”Unii au făcut foc. Dumneavoastră?
- „N-am făcut. Nu ajută la nimic când sunt -10 grade C. Au scăpat nişte pomi pe care-i am mai pe lângă pădure, în deal, dar pomii din zonele mai joase nu au avut nici o şansă”.
- ”Ungurii şi polonezii au avut aceleaşi probleme”, continui discuţia cu fermierul.
- ”Au avut, dar, ştiţi, polonezii cumpără acum de la noi, din fermele care nu au fost afectate. Cumpără merele şi le depozitează la ei, unde reuşesc să le păstreze şi doi ani
Cum aşa?”, întreb mirat.
Le tratează ei cu ceva”, e convins pomicultorul din Cândeşti.
- ”La dvs. în comună există depozit de fructe? Unde le ţineţi?
- ”E un depozit mare, construit cu fonduri europene, dar costă 1,5 lei depozitarea unui kilogram de fructe. Tariful e perceput la intrarea în depozit. Vă daţi seama, dacă se strică o parte din producţia depozitată şi nu o mai poţi scoate pe piaţă, rămâi cu banii daţi, nu-i mai poţi recupera”, mă informează Nicolae Tăichiţă.
- ”Staţi toată toamna în Obor?
- ”Nu, plec peste câteva zile, fiindcă nu am fructe. Sunt puţine. Anul trecut am avut recoltă bună, nu am fost nevoit să mă împrumut. Acum, sunt nevoit să mă împrumut iar”, îmi spune Tăichiţă cu amărăciune. Iau o pară mică în mână. E fructul format dintr-o floare norocoasă, pe care gerul din primăvară nu a secerat-o. E din soiul ”Niţă”, 5 lei/kg. Cumpăr două kilograme, fac câteva poze şi-mi iau la revedere de la fermier, urându-i ca la toamna viitoare să-l reîntâlnesc, aici, la taraba din Obor, cu adevărat mulţumit.

Nicolae Tăichiţă_b


ÎN AŞTEPTAREA UNUI AN MAI BUN
Am mai discutat cu Nicolae Tăichiţă despre posibilitatea ca fermierul să înfiinţeze un grup de producători şi să acceseze bani europeni pentru construirea unui depozit mai mic, pentru cantităţile lor de fructe. Tăichiţă s-a declarat sceptic, mai ales că în trecut a avut probleme din cauza birocraţiei, ca beneficiar al Măsurii 141. Toată lumea vorbeşte despre opţiunea depozitării producţiei pentru a aştepta un preţ mai bun. Pentru producătorii de cereale, într-adevăr, este o cale salvatoare, dar pentru pomicultori şi legumicultori lucrurile nu stau la fel de entuziasmant. Fructele sunt vulnerabile, se pot strica uşor. Soluţia, poate, nu o reprezintă marile depozite, ci depozite mai mici, pentru câţiva fermieri, care să nu fie nevoiţi să suporte preţuri dezavantajoase pentru depozitare, bani care nu mai pot fi recuperaţi, dacă, din păcate, se strică o cantitate mare. Desigur, depozitele sunt bune, cu condiţia să aibă fermierii ce depozita.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)

Vizualizat: 366 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?