Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Bani în plus pentru promovarea produselor agricole în lume

Publicat: 13 mai 2018 - 01:32
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Comisia Europeană va acorda o finanţare suplimentară de 169 milioane de euro pentru a promova produsele agricole din UE în întreaga lume, cu 27 milioane de euro mai mult decât în 2017. Programele pot viza o gamă amplă de tematici, de la campanii generale privind alimentaţia sănătoasă, la sectoare de piaţă specifice.

„Uniunea Europeană este cel mai mare comerciant de produse agroalimentare la nivel mondial şi se plasează pe primul loc în lume din punct de vedere al ofertei de alimente de înaltă calitate. Am avut ocazia să constat în mod nemijlocit interesul pe care îl manifestă consumatorii şi întreprinderile la nivel mondial faţă de produsele agroalimentare din UE, cu prilejul diverselor mele misiuni comerciale desfăşurate în străinătate”, a declarat Phil Hogan, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Stimularea agriculturii sustenabile
Anul trecut, ofertele de programe de promovare a produselor agroalimentare au depăşit bugetul disponibil de aproape zece ori. Aproximativ două treimi din actuala finanţare este destinată promovării produselor alimentare din spaţiul comunitar în ţările din afara Uniunii, în special în cele în care există un mare potenţial de creştere a exporturilor agroalimentare din UE, precum Canada, Japonia, China, Mexic şi Columbia. În ceea ce priveşte programele din cadrul UE, accentul ar trebui să se pună pe informarea consumatorilor cu privire la diferitele sisteme şi etichete de calitate ale UE, precum indicaţiile geografice sau produsele ecologice. Finanţarea sectorială va fi dedicată programelor care promovează creşterea durabilă, inclusiv a ovinelor şi a caprinelor. De asemenea, este prevăzută alocarea unei finanţări pentru campaniile menite să promoveze alimentaţia sănătoasă şi creşterea consumului de fructe şi legume.
O gamă vastă de organizaţii, precum cele comerciale, ale producătorilor şi ale organismelor agroalimentare responsabile pentru activităţi de promovare, sunt eligibile pentru a solicita finanţare. Aşa-numitele programe „simple” pot fi prezentate de una sau mai multe organizaţii din aceeaşi ţară a Uniunii Europene, în timp ce programele „multinaţionale” pot fi prezentate fie de cel puţin două organizaţii naţionale din cel puţin două state membre, fie de una sau mai multe organizaţii europene. Propunerile ar trebui să fie prezentate până la data de 12 aprilie 2018 prin intermediul portalului specific. Comisia va evalua propunerile şi va anunţa în toamnă care vor fi beneficiarii.

 UE este cel mai mare comerciant de produse agroalimentare la nivel mondial_b

Măsuri de protecţie pentru fermierii eleni
Ministerul grec al Agriculturii a început negocierile cu producătorii interni pentru a proteja produsele locale. În acest scop, se creează pieţe pentru desfacerea exclusivă a produselor greceşti, care vor fi vândute direct de către producători. Măsura anunţată de ministrul Vangelis Apostolou era menită să pună capăt protestelor programate de reprezentanţii producătorilor greci pentru sfârşitul lunii ianuarie a.c.. Guvernul elen promite elaborarea unei legi care va permite înfiinţarea de pieţe numai pentru fructele şi legumele din Grecia. Acest lucru este de aşteptat să aducă un beneficiu atât pentru producători, cât şi pentru consumatori, deoarece preţurile la producător vor fi, fără îndoială, mai mici decât cele stabilite în prezent de angrosişti. Producătorii se aşteaptă să obţină profituri mai mari prin intermediul acestor pieţe, deoarece aceştia vor stabili ei înşişi preţurile cu amănuntul pentru propriile produse. Măsura este introdusă şi pentru protecţia producătorilor greci, aşa cum a subliniat Ministerul Agriculturii. În plus, va exista şi un fond mutual pentru a ajuta producătorii în caz de dezastre naturale. Uniunea Europeană participă la ea şi cu 10 milioane de euro, a anunţat ministrul Apostolou.

 Guvernul elen doreÅŸte înfiinÅ£area de pieÅ£e numai pentru fructele ÅŸi legumele din Grecia_b

Liber la noi experienţe culinare
Regulamentul privind noile alimente, adoptat în 2015, a intrat în vigoare şi este aplicabil începând cu 1 ianuarie 2018. Acesta aduce îmbunătăţiri şi modificări semnificative procedurii de autorizare a noilor produse alimentare şi include o definiţie extinsă pentru noile alimente, care să ţină seama de progresele tehnologice şi de inovare din sectorul alimentar, un sistem centralizat de autorizare la nivelul UE a acestor alimente şi a celor tradiţionale din ţări terţe, o listă a tuturor noilor alimente autorizate în UE şi prevederi de protecţie a datelor pentru solicitanţi.
Comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, a salutat intrarea în vigoare a noului regulament, declarând că „aceste schimbări vor simplifica procesul de autorizare şi introducere a noilor alimente pe piaţa europeană, acesta devenind mai rapid şi mai favorabil solicitanţilor, asigurând în acelaşi timp siguranţa alimentară”. În opinia acestuia, regulamentul va contribui la creşterea varietăţii alimentelor tradiţionale şi inovatoare, sănătoase şi nutritive deja prezente pe piaţa Uniunii Europene. Înainte de a fi autorizate, trebuie dovedit ştiinţific că aceste noi alimente sunt sigure pentru consum din punct de vedere al sănătăţii publice. Procesul de autorizare stabileşte condiţiile de utilizare a acestora, luarea lor în considerare ca alimente şi cerinţele de etichetare.

Conceptul „novel food”
Termenul „novel food” sau „aliment nou” se referă la acele produse care nu au fost utilizate pentru consumul uman la un nivel semnificativ pe teritoriul UE înainte de 15 mai 1997, când a intrat în vigoare primul regulament în acest domeniu. Produsele „novel food” pot fi nou dezvoltate, alimente inovatoare, obţinute prin tehnologii şi procese noi de producţie, precum şi alimente care sunt sau au fost consumate în mod tradiţional în afara Uniunii.
Exemple de produse alimentare noi includ surse noi de vitamina K2 (menacinonă) sau extracte din alimentele existente (ulei de Krill bogat în fosfolipide, extras exclusiv dintr-o specie de crustaceu specifică zonei Antarctice - Euphausia superba), produse agricole provenind din ţări terţe (seminţe de chia) sau alimente supuse unor procese noi de producţie (lapte, pâine sau ciuperci tratate cu lumină UV pentru creşterea conţinutului de vitamina D).
Progresul ştiinţific şi tehnologic a dus la o serie de modificări în producţia de alimente, generând noi ingrediente şi noi metode de producţie, cum ar fi nanotehnologia. În plus, turismul de masă şi migraţia au sporit interesul pentru produse alimentare - cum ar fi insectele sau fructele tropicale - care nu au făcut parte din regimul alimentar tradiţional în UE. Pe de altă parte, tehnologiile noi şi inovaţiile au potenţialul de a reduce impactul producţiei alimentare asupra mediului, de a spori securitatea alimentară şi de a aduce beneficii consumatorilor.

 Comisarul european pentru sănătate ÅŸi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis_b

Agricultura ecologică, în continuă expansiune
Suprafeţele dedicate agriculturii ecologice în Europa au continuat să crească constant de la începutul deceniului, potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene, însă dinamismul acestui sector a fost afectat într-o oarecare măsură de scăderea ratei de ocupare a forţei de muncă. Statisticile oficiale anunţă o creştere cu 30 la sută a suprafeţelor ecologice între anii 2010 şi 2016, ajungându-se la un total de aproape 12 milioane de hectare, cu o rată anuală de creştere de 4,4%. Cele mai mari progrese s-au înregistrat în Bulgaria, Croaţia, Franţa şi Cipru. Încă parte a Uniunii Europene, Marea Britanie a fost singura ţară care a înregistrat o scădere (de 30%) în aceeaşi perioadă. În total, suprafaţa agricolă ecologică reprezenta 6,7% din totalul terenurilor agricole din Europa în 2016.

 

 ÃŽn 2016, pe teritoriul UE existau circa 12 milioane de hectare dedicate agriculturii ecologice_b

SCADE FORŢA DE MUNCĂ, CRESC VENITURILE
Statisticile Comisiei Europene arată că economia europeană se află în revigorare după criza din 2008. Totuşi, în timp ce ocuparea forţei de muncă la nivel global a sporit la 66,6% în 2016, faţă de 65,6% în 2015, în agricultură situaţia este tocmai invers: 8,9 milioane de persoane erau angajate în acest domeniu de activitate acum doi ani, faţă de 9,2 milioane în 2015.
Sectorul agricol acapara 3,9% din totalul forţei de muncă în 2016, în timp ce în anul 2015 procentul era de 4,2%. Din cele 28 de state membre, România, Grecia şi Polonia aveau cea mai mare pondere a angajaţilor agricoli din totalul ocupării forţei de muncă, respectiv 22,5%, 11,9% şi 10% în 2016.
În acelaşi timp, veniturile agricole au început să crească din nou după revenirea din criză şi atingerea unui nivel maxim în 2013. Astfel, după eliminarea tuturor cheltuielilor şi contabilizarea subvenţiilor, dar luând în calcul inflaţia, s-a ajuns la un câştig de 144,709 miliarde de euro în 2016, o uşoară creştere faţă de anul precedent, însă cu aproximativ 6% mai puţin comparativ cu 2013.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/207 (ediţia 1-14 februarie 2018)

Vizualizat: 144 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Prezentată în premieră anul trecut la Agritechnica, Chrono este o semănătoare de precizie pentru însămânţarea de mare viteză, putând atinge în lucru 15 km/h şi creşte productivitatea cu peste 50%.

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Aspecte practice privind aplicarea tratamentelor fito-sanitare
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?