Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Analiza primului an fără cote de zahăr în UE

Publicat: 20 noiembrie 2017 - 01:23
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Producători de sfeclă de zahăr din zona Moldovei şi din alte regiuni ale ţării, în frunte cu preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, Ioan Gherman, furnizori de seminţe şi de inputuri pentru această cultură, precum şi reprezentanţi ai cercetării s-au întâlnit în ziua de 15 septembrie 2017, la Secuieni, în judeţul Neamţ, cu reprezentanţii singurei fabrici de zahăr din zona Moldovei, Agrana Roman.

S-au adus în discuţie starea şi perspectivele culturii de sfeclă de zahăr, în România şi în toată Europa, în condiţiile eliminării cotelor de zahăr începând din acest an - preţuri, posibilităţi de valorificare a sfeclei, noutăţi în contractele cu fabricile, pentru anul 2018.

Cu cât a crescut suprafaţa cultivată cu sfeclă?
Eliminarea, începând cu anul 2017, a cotelor de zahăr a presupus şi renunţarea la preţul de bază, la care s-a raportat până acum negocierea contractelor dintre fermieri şi procesator.
Cât priveşte evoluţia din primul an fără cote de zahăr în UE, deja se poate observa o creştere a suprafeţei totale cultivate în România cu cinci mii de hectare faţă de anul 2016. La nivel european, suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr a crescut cu 15% în anul 2017, faţă de 2016. Producţia de zahăr, evaluată la nivel european în comparaţie cu cea de anul trecut, este mai mare cu 22%.

Profitul fermierului să vină din cantitate şi din calitate
Când se vor face plăţile pentru 2017 şi cum vor arăta contractele cu AGRANA în 2018? Cât priveşte perspectivele, inclusiv pe următorii cinci ani, după cum s-au exprimat public şi fermierii, acestea depind în mare măsură de companiile proprietare ale unităţilor de prelucrare a sfeclei, existente în România, trei dintre aceste companii având sediile în afara ţării. Ceea ce este, însă, extrem de important, e ca producţiile la hectar să crească tot mai mult, astfel încât România să fie atractivă pentru unităţile de prelucrare, care vor prefera zonele cu producţii mari şi calitative. Profitul fermierului va veni, astfel, din cantitate şi din calitate, dar şi din costuri cât mai reduse.
În anul 2016, la nivelul UE, producţia medie de sfeclă de zahăr de pe cele aproximativ 1,5 milioane de hectare a fost de 73 tone/ha. În România, media producţiei a fost de 44 tone/ha. În 2017, evaluarea generală încă nu este realizată. Din estimările parţiale, specialiştii anunţă că, de exemplu, Belgia şi Spania au prognozate producţii medii de aproximativ 100 tone/ha/ţară.

10 decembrie 2017: termen limită de plată asumat de Agrana
Cât priveşte viitorul, la Secuieni, s-a anunţat faptul că pentru regiunea Moldovei, Agrana România are planuri de extindere a suprafeţelor ocupate cu sfeclă, atât în sistem convenţional, cât şi ecologic. Preţul sfeclei de zahăr nu va scădea faţă de convenţiile încheiate cu fermierii, ci dimpotrivă, sunt gândite stimulente atractive. ”Optimismul este cert, la o proiecţie de trei ani, respectiv până inclusiv în anul 2020. Funcţionăm cu subvenţii substanţiale, iar în urmă cu câteva luni, Ministerul Agriculturii ne-a solicitat să realizăm un proiect de ţară pe industria alimentară şi să comunicăm ce anume ne-ar trebui, în aşa fel încât cultura sfeclei de zahăr să nu dispară din România.
Ne bucură şi trendul pozitiv al nivelului producţiilor, dar şi al digestiei la sfecla de zahăr, în ultimii cinci ani aceasta nefiind mai mică de 16,8% (în anul 2014, când au fost mai multe precipitaţii; în rest, valorile fiind între 17,2 şi 17,3). O digestie bună înseamnă mai mulţi bani pentru fermieri, plata sfeclei realizându-se inclusiv în funcţie de aceşti indicatori de calitate. Cât priveşte intenţiile noastre, este sigur că plata pentru anul 2017 se va realiza potrivit contractului încheiat, cuprinzând şi bonificaţiile promise”, menţiona Mihai Dimitriu, director cu materia primă Agrana România.
Pentru anul în curs, până la data de 10 decembrie 2017, Agrana Roman va face plata de bază plus 1 euro/tona de sfeclă de zahăr, bonusul cuvenit ca urmare a realizării suprafeţei programate de zece mii de hectare semănate. După plata de bază din decembrie, urmează ca în luna iunie 2018 să se acorde 90% din diferenţele în funcţie de preţul zahărului, iar la sfârşitul lunii octombrie restul de 10% din respectiva diferenţă. Preţurile medii de vânzare realizate la fabrică de către Agrana, în perioada octombrie 2016 - august 2017, sunt de peste 500 euro/tona de zahăr. ”Deocamdată, este mulţumitor. Există nişte sincope, există un anumit impact mai mult emoţional al unor cantităţi de zahăr ofertate la preţuri foarte scăzute, dar noi sperăm că nu vor avea un impact economic general. Ceea ce este important şi le recomandăm fermierilor este să aleagă sămânţă bună, să aleagă pachetele tehnologice care li se potrivesc, fiecare zonă având specificul ei şi sperăm că vom merge tot înainte cu cultura sfeclei de zahăr, mulţi ani de-acum încolo”, preciza Mihai Dimitriu.
Pentru anul 2018, se doreşte începerea întocmirii contractelor în timpul campaniei de recoltare şi finalizarea campaniei de contractare până cel târziu în ianuarie 2018, deşi ţinta a fost perioada august-septembrie 2017.

Despre evoluţia culturii în câmpul de la Secuieni, în diferiţi parametri de sămânţă şi de tehnologie, precum şi noile propuneri tehnologice pentru creşterea producţiilor şi a calităţii sfeclei de zahăr, citiţi în pag. 70-71.

Mihai Dimitriu
Mihai Dimitriu, Agrana România: “Pentru anul 2018, bonificaţiile se vor modifica, în sensul că la pragul de 11 mii hectare cultivate în jurul Agrana, fermierii vor primi în plus 1 euro/tona de sfeclă. Dacă se va ajunge la 13 mii ha cu sfeclă, bonusul va fi de 2 euro/tonă. Planul nostru este să creştem anual suprafeţele, astfel încât în anul 2020 să ajungem la o suprafaţă de 14-15 mii ha cu sfeclă de zahăr”.

Ioan Gherman

Ioan Gherman, preşedintele FCSZR: “Preţurile nu sunt cele mai bune, dar să ştiţi că nu stăm mai rău decât în restul Europei. {i aceste preţuri relativ bune se datorează asociaţiilor care au ştiut să negocieze cu fabricile. În schimb, subvenţia la sfecla de zahăr este cea mai mare din Europa. În anul 2016, subvenţia a fost de 1059 euro/ha, ceea ce nu există în nici o altă ţară din UE. Pentru anul 2017, încă nu se ştie nivelul subvenţiei, fiindcă trebuie finalizate toate documentaţiile APIA şi să se vadă ce suprafaţă va fi declarată eligibilă”.

 Bayer

BAYER, DE 18 ANI ÎN TOPUL MONDIAL AL AFACERILOR SUSTENABILE
Compania Bayer îşi reconfirmă statutul de lider în privinţa practicilor sustenabile de business în industria farmaceutică şi chimică, după ce a fost inclusă încă o dată în „Dow Jones Sustainability World Index (DJSI World)”, pentru al 18-lea an consecutiv de la lansarea acestui proiect, în anul 1999.
DJSI World este un instrument util pentru investitorii instituţionali care acordă o atenţie deosebită sustenabilităţii atunci când îşi definesc strategia. „Sustenabilitatea este o componentă cheie a strategiei noastre şi se regăseşte în fiecare aspect al activităţilor pe care le desfăşurăm. În acest mod, creăm premisele succesului Bayer pe termen lung şi ne asigurăm că tot ceea ce facem este în beneficiul societăţii“, a declarat Dr. Hartmut Klusik, membru al Consiliului de Administraţie Bayer şi responsabil pentru Resurse Umane, Tehnologie şi Sustenabilitate.
Agenţia elveţiană de rating RobecoSAM a evaluat, la solicitarea deţinătorului indexului S&P Dow Jones Indices, peste 2.000 dintre cele mai mari companii listate. În baza principiului „cel mai bun din categoria sa“, DJSI World selectează 10% din topul companiilor dintr-un anumit sector, folosind un set complex de criterii de natură economică, ecologică, etică şi socială. În categoria sa, Bayer a obţinut un scor foarte bun în privinţa raportării integrate şi a dezvoltării personalului, respectarea drepturilor omului şi managementul furnizorilor, printre altele.

Bayer: ştiinţă pentru o viaţă mai bună
Bayer este o companie globală cu principale competenţe în domeniul ştiinţelor Vieţii - medicină şi agricultură. În anul fiscal 2016, Grupul avea aproximativ 115.200 de angajati şi a înregistrat vânzări de 46,8 miliarde de euro. Cheltuielile cu capitalul s-au ridicat la 2,6 miliarde de euro, iar cele cu proiectele de cercetare şi dezvoltare (R&D) la 4,7 miliarde de euro.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 17 (200) (1-15 octombrie 2017)

Vizualizat: 386 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?