Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

2010 e anul porumbului

Publicat: 13 octombrie 2010 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Într-un an de zile preţul porumbului s-a dublat, iar producţiile fermierilor români vor fi în 2010 mai mari cu circa 20 la sută decât cele din 2009.

Click pe poza pentru galerie!

Dacă la acestea adăugăm o cerere europeană aflată pe un trend ascendent, avem tabloul simplificat al pieţei porumbului autohton din 2010. Cu rezerva că lucrurile nu vor suferi schimbări radicale în perioada care a mai rămas până la finalizarea recoltării.

Cifrele spun că 2010 poate fi anul porumbului, un an în care fermierii îndrăzneţi au şanse să scoată bani frumoşi de pe urma acestei culturi. În acest an, se pare, producătorii au de partea lor cel puţin două avantaje: vremea şi piaţa europeană. Ambele ţin, se pare, de condiţiile meteorologice din ultima perioadă, favorabile românilor. Ploile au rodit culturile patriei, seceta a pârjolit terenurile Rusiei. Însă pentru a pune mâna efectiv pe bani, fermierii trebuie, desigur, să ştie să fructifice actuala conjunctură economică regională.

Pentru a lua pulsul pieţei agricole autohtone, am stat de vorbă cu jucători din principalele bazine cerealiere din ţară. Am încercat astfel să aflăm direct de la fermieri ce producţii vor înregistra anul acesta şi care va fi, în opinia lor, evoluţia preţurilor la porumb, dar şi de unde poate vorbi un producător român de rentabilitate.

 

FNPAR

Viorel Matei, preşedinte Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR): „2010 este anul porumbului”

Din capul locului, Viorel Matei consideră că 2010 este anul porumbului. El vorbeşte chiar şi de recolte de 10.000-11.000 de kilograme de porumb pe hectar, la fermierii care au lucrat „ca la carte”. „Producţiile de porumb din 2010 sunt, în medie, cu circa 20 la sută mai mari decât cele din 2009. Acum avem frecvent recolte de 6.000 kilograme, de 8.000 kilograme de porumb la hectar, dar cred că media e în jur de 7.000 kilograme porumb la hectar. Desigur, există şi recolte de 10.000 de kilograme de porumb la hectar, ori chiar de 11.000 kilograme, în special acolo unde au fost hibrizi de calitate şi au fost date îngrăşăminte”, apreciază şeful FNPAR.

Urmând trendul vremii, porumbul a ajuns să coste între 0,5 lei şi 0,6 lei kilogramul, cu tendinţă de creştere în continuare, după cum spun unii agricultori. Dincolo de preţul ca atare, reprezentantul FNPAR observă altceva: faptul că, pentru prima dată de la integrarea în piaţa UE, porumbul nostru costă aproape la fel ca cel din Germania ori din Franţa.

Pentru Viorel Matei, acest lucru este, înainte de toate, un semne de normalitate: „Fiind cu toţii în Uniunea Europeană, de acum avem peste tot preţuri asemănătoare. Spre deosebire de anul trecut, de exemplu, când în România porumbul era 96 de euro tona, iar în Franţa, acelaşi porumb se vindea cu 127 euro tona”.

În ceea ce priveşte preţul propriu-zis al porumbului, preşedintele FNPAR apreciază că 0,6 lei kilogramul este „un preţ normal, deşi ar putea fi şi mai mare”. Mai ales că, argumentează Viorel Matei, cam toate s-au scumpit în ultima vreme, cu raportare, desigur, la rentabilitatea fermierilor.

Pe lângă producţiile din 2010, fermierii români mai pot avea un motiv de satisfacţie: anul acesta cererea de porumb pare să acopere „foamea” de desfacere a producătorilor români: porumbul merge bine la export. „Observ că porumbul se caută ca pâinea caldă, mulţi producători vânzând imediat după recoltare, la preţuri bune”, spune Viorel Matei. O bună parte din producţie ajunge în Ungaria şi în ţările învecinate, cel puţin în primă fază, ceea ce înseamnă că europenii stau mai rău decât noi la acest capitol.

 

ARAD

Ilie Dobândă, Secusigiu, judeţul Arad: „Soluţia se numeşte Ungaria”

Pentru arădeanul Ilie Dobândă, anul 2010 este bun, dar nu unul foarte bun. „Spun asta deoarece estimăm o producţie medie de 5.000-6.000 kilograme porumb la hectar, în timp ce noi avem un potenţial mult mai mare. După părerea mea, căldurile din vară, arşiţa din anumite perioade a afectat porumbul în zona noastră”, susţine Ilie Dobândă.

În schimb, preţul porumbului se apropie de 0,7 lei kilogramul, deci este mai mare în Arad faţă de alte regiuni. Şi, conform unor surse din piaţă, acesta poate continua să crească. Explicaţia: cererea de porumb din Ungaria, aflată pe un trend ascendent. „Eu încă nu am recoltat, dar am informaţii că porumbul se vinde cu 0,7 lei kilogramul.

Cunosc cazuri când s-au încheiat contracte cu preţuri cuprinse între 180 şi 200 de euro tona, cu destinaţia Ungaria. Din acest motiv, nici nu îmi fac griji în privinţa valorificării porumbului”, explică Ilie Dobândă.

Aşadar, în 2010, arădenii par să fi rezolvat problema valorificării porumbului, prin cererea mare venită din Ungaria.


BOTOŞANI

Dumitru Avădanei, Manoleasa, judeţul Botoşani: „Rentabilitate, la 1 leu kilogramul”

Deşi încă n-a apucat să recolteze, Dumitru Avădanei din Botoşani se aşteaptă la o producţie medie de 10.000 kilograme la hectar, adică ceva mai bine faţă de anul trecut. „Estimez ca anul acesta să am o producţie de 10.000 kilograme la hectar. În 2009 am recoltat 8.000 de kilograme la hectar. Evident că sunt foarte mulţumit. Secretul a constat în folosirea unui hibrid românesc şi, desigur, în ploile căzute în cantitatea şi la momentul potrivit”, mărturiseşte botoşăneanul.

Cât priveşte preţul porumbului, Dumitru Avădanei prevede că acesta va creşte în continuare. „Actualmente, în zona noastră porumbul costă 0,6 lei kilogramul şi va mai creşte. În unele zone ale ţării sunt producţii slabe, ceea ce înseamnă că va exista cerere pentru porumb”, susţine interlocutorul nostru.
Legat de rentabilitatea culturii de porumb, Dumitru Avădanei consideră că un preţ de un leu per kilogram ar acoperi toate costurile de producţie, generând în plus profit pentru fermier.

„După calculele mele, porumbul ar fi rentabil dacă aş vinde la preţul de un leu kilogramul. Sigur, marea problemă a fermierilor rămâne desfacerea. Unde să ne mai vindem produsele când statul a falimentat fabricile şi complexele de creştere a animalelor? Vedeţi, aici e problema...”, susţine botoşăneanul.

În opinia sa, ar trebui ca România să aibe de îndată o strategie de dezvoltare agricolă, care să constituie cartea de căpătâi a agriculturii autohtone. „Avem nevoie de o strategie agricolă concepută de specialişti, nu de politicieni. Aceasta să cuprindă elementele de bază: necesarul, cererea, posibilităţile etc., toate create ştiinţific, nu de către politicieni, care nu se pricep la nimic, de fapt...”, concluzionează Dumitru Avădanei.

 

ALBA

Emil Marian, fermier, judeţul Alba: „Se observă o creştere constantă a cererii”

Fermierul din Alba susţine că anul acesta a obţinut o producţie mai bună decât cea de anul trecut, cu circa o mie de kilograme. „În 2010, mă bazez pe 6.500-6.000 de kilograme de porumb la hectar, deci mai mare cu o mie de kilograme comparativ cu 2009. Am fost ajutaţi, după mine, de ploi şi de clima favorabilă în general. Adevărul e că 2010 este un an favorabil porumbului”, spune Emil Marian din Alba.

Şi când vine vorba de preţ, fermierul este categoric: comparativ cu 2009, în 2010 preţul porumbului s-a dublat. „Practic, preţul porumbului a crescut de la 0,35 lei kilogramul, cât a fost anul trecut, la 0,6 lei kilogramul, cât este în prezent. Sigur, bine ar fi dacă acest preţ s-ar menţine şi pe viitor...”, susţine Emil Marian.

În ceea ce priveşte rentabilitatea culturii de porumb, Emil Marian consideră că un preţ de 0,6 lei acoperă costurile de producţie. „Eu cred că 0,6 lei kilogramul de porumb este un preţ care îi permite fermierului să obţină şi un mic profit, după ce îşi acoperă cheltuielile de producţie”, explică agricultorul.
În 2010, din câte s-ar părea, producătorii n-ar trebui să aibă probleme cu valorificarea porumbului, observându-se o creştere constantă a cererii. „La porumb există cerere. Rămâne să vedem cum vor mai evolua lucrurile, deocamdată e bine...”, spune Emil Marian.

 

OLT

Vlăduţ Bădoiu, fermier, judeţul Olt: „Rentabilitatea e dată de investiţii şi de noroc”

Cu toate că încă nu a finalizat recoltatul porumbului, Vlăduţ Bădoiu spune că n-are cum să obţină sub 6.000 kilograme de porumb la hectar. „Am toate motivele să cred că anul acesta o să am o medie de cel puţin 6.000 de kilograme porumb la hectar, ceea ce înseamnă mai mult cu circa 1.500 kilograme la hectar comparativ cu anul trecut. Condiţiile meteo ne-au ajutat anul acesta. Poate dacă am fi folosit alte soiuri am fi obţinut recolte mult mai mari, dar noi suntem mulţumiţi şi aşa”, apreciază olteanul.

Vlăduţ Bădoiu afirmă că preţul va fi format, în cele din urmă, tot de conjunctura cerere-oferă. „În prezent, prin zona noastră se practică preţuri cuprinse între 0,6 şi 0,7 de lei pentru kilogramul de porumb, dar toţi se aşteaptă ca preţurile să mai urce ceva, probabil după recoltare. Acum, adevărul, vă daţi seama, nimeni nu-l poate şti. Eu cred că preţul depinde de jocul cerere-ofertă. Dacă producţia totală în zonă va fi mai mică, posibil ca preţul să crească şi mai repede. Am auzit că în vestul ţării vin firme din Ungaria şi Austria şi cumpără angro...”, susţine fermierul.

Când îl întrebăm despre rentabilitate, Vlăduţ Bădoiu spune că aceasta este dată de investiţiile făcute în cultură. „Poţi să fii rentabil cu 5.000 kilograme de porumb la hectar, după cum poţi ieşi pe minus cu 7.000 kilograme de porumb la hectar. Poţi să ai noroc, ori poţi avea ghinion! Eu, de exemplu, anul acesta, ies rentabil dacă scot 6.000 kilograme de porumb la hectar şi reuşesc să-l vând cu 0,6 lei kilogramul”, explică Vlăduţ Bădoiu.


O concluzie optimistă

Majoritatea fermierilor români sunt optimişti în ceea ce priveşte piaţa porumbului. Cel puţin asta lasă să se vadă din discuţiile purtate cu ei. Până în prezent, toate semnele conduc spre un bilanţ pozitiv în ceea ce priveşte porumbul. La o producţie de 6.000 kilograme la hectar, în anumite condiţii, o exploataţie de porumb poate fi rentabilă.

Sigur că este încă loc de mai bine. Ideea e însă că în  2010, cei care au lucrat corespunzător vor putea face profit.

Vizualizat: 494 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?