Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

PESTA RUMEGĂTOARELOR MICI: semne clinice ale bolii şi măsuri de prevenire!

Publicat: 25 septembrie 2018 - 12:04
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Dacă în sectorul vegetal se prefigurează producţii bune în această toamnă agricolă, în domeniul zootehnic crescătorii sunt însă îngrijoraţi şi dezamăgiţi, în primul rând cei care exploatează porci, dar şi cei care cresc rumegătoare mici (oi, capre), din cauza scăderii cererii de miei la export şi a ofertelor de preţ şocant de mici (5-6 lei/kg viu) în perioada de toamnă. Pe lângă toate acestea, zilnic vin veşti îngrijorătoare despre boala virală Pesta Micilor Rumegătoare (PMR), foarte contagioasă pentru capre şi oi. Mulţi crescători doresc să se informeze din timp care sunt semnele clinice şi ce măsuri de prevenire şi control sunt recomandate sau obligatorii.

Boala este provocată de un virus din familia Paramyxoviridae, genul Morbillivirus. Primul focar a fost menţionat în Coasta de Fildeş şi apoi în mai multe ţări africane şi asiatice, iar după anul 1990 în apropierea ţării noastre s-au raportat focare în Turcia şi în Georgia. În lunile iunie şi iulie ale acestui an, Pesta rumegătoarelor mici a fost confirmată şi în ţara vecină Bulgaria, la graniţa sud-estică cu Turcia.
Pe această bază considerăm că sunt utile pentru crescătorii de ovine/caprine români câteva informaţii despre impactul economic, măsurile de prevenire, semnele clinice, rata de morbiditate şi mortalitate, pentru a lua din timp util măsurile necesare pentru prevenirea acestei boli.

Cea mai contagioasă boală! Cum ajunge în fermă?
Este de remarcat faptul că Virusul pestei rumegătoarelor mici nu infectează oamenii, dar afectează caprele şi oile; la capre provoacă pierderi prin mortalitatea de 55-85%, iar la oi sub 10%. De regulă, în focare sunt afectate 50-90% dintre animale, fiind considerată una dintre cele mai contagioase boli ale rumegătoarelor mici.
În cazul apariţiei bolii, impactul economic este foarte sever. Se poate interzice sau limita deplasarea acestor rumegătoare, exportul, importul şi creşterea în exploataţii intensive. Toate aceste efecte provoacă pierderi importante cu impact economic şi social. Prin urmare, este foarte important să cunoaştem şi să aplicăm măsurile preventive şi, în cazul apariţiei bolii, imediat să anunţăm medicul veterinar concesionar.
Crescătorii care deţin capre şi oi trebuie să cunoască faptul că iezii şi mieii între 4 luni şi 1 an sunt cei mai susceptibili la această boală.
Apariţia bolii este favorizată de aglomeraţia mare de animale, specifică îngrăşătoriilor sau fermelor  intensive de oi şi de capre, hrănite insuficient şi afectate de boli parazitare şi/sau infecţioase.
O altă cauză favorizantă importantă este lipsa măsurilor de igienă specifice, care se referă, în principal, la măsurile de igienă a personalului, evacuarea zilnică sau periodică a dejecţiilor şi dezinfecţia riguroasă cu dezinfectanţi uzuali (hidroxid de sodiu 2%, eter, detergenţi etc).
Infecţia cu virusul PMR are loc, de regulă, prin contact direct a animalelor sănătoase cu cele infectate. Chiar înainte de apariţia semnelor clinice, în perioada de incubaţie virusul este excretat prin secreţii nazale, oculare, orale sau prin materii fecale. După apariţia semnelor clinice, prin tuse sau strănut, se eliberează aerosoli virulenţi ce pot ajunge la animalele sănătoase cu care vin în contact strâns.
Contaminarea este posibilă şi prin consumul de furaje şi de apă infectate, însă mai rar, deoarece virusul nu poate supravieţui mult timp în mediul înconjurător.
Rezistenţa virusului faţă de dezinfectanţii uzuali este scăzută, iar la temperatura de 50 grade C este distrus în 60 minute, dar supravieţuieşte timp îndelungat în produse din carne şi din lapte răcite şi îngheţate.

Cum îţi dai seama dacă ai animale infectate?
Perioada de incubaţie este foarte variabilă, între 3 şi 6 zile (cu limite 3-21 zile), şi fără semne clinice vizibile, sporind riscul infectării şi a altor animale. Această boală virotică începe cu febră mare (peste 40 grade C) timp de 3-4 zile şi cu lipsa poftei de mâncare asociată cu secreţii seroase oculare, nazale, care treptat devin mucopurulente până la 10 zile de la debut, dacă animalul nu moare. La 4-5 zile de la debutul febrei, în gură apar ulceraţii şi salivaţie puternică, iar limba se acoperă de un strat albicios.

pesta rumegatoarelor mici_b

Treptat tusea devine uscată şi poate să apară o diaree cu sânge în fazele târzii. Frecvent, se instalează pneumonia cu raluri pleurale şi respiraţie abdominală. La nivelul organelor interne se produc hemoragii, leziuni necotice severe (intestine, splină). Dacă animalul nu moare, se instalează o imunitate pe viaţă.

Ţineţi medicul veterinar aproape!
Pentru această viroză nu se cunoaşte un tratament specific, însă utilizarea antibioticelor cu spectru larg reduce pierderile prin mortalitate. Medicul veterinar concesionar va recolta probe care vor fi trimise la un laborator acreditat pentru confirmarea diagnosticului. În cazul confirmării diagnosticului de PMR, zona afectată va intra în carantină, iar animalele bolnave se elimină, adăposturile, padocurile, mijloacele de transport etc. se dezinfectează, iar exploataţia va fi supravegheată oficial.
În situaţia în care boala se apropie şi mai mult de România, crescătorii trebuie să solicite medicului veterinar concesionar să vaccineze iezii şi/sau mieii la vârsta de 3-4 luni. Totodată, trebuie să respecte Decizia UE 2018/954 de stabilire a unor măsuri de protecţie pentru prevenirea şi răspândirea Pestei Rumegătoarelor Mici şi pe teritoriul României.


ŞTIAŢI CĂ...
• Virusul PRM nu infectează oamenii;
• Boala PRM, în focare, afectează 50-90% dintre animale;
• Iezii şi mieii între 4 luni şi 1 an sunt cei mai susceptibili la această boală;
• Dacă animalul infectat nu moare, se instalează o imunitate pe viaţă;
• Rezistenţa virusului faţă de dezinfectanţii uzuali este scăzută, iar la temperatura de 50 grade C este distrus în 60 minute;
• Virusul supravieţuieşte timp îndelungat în produse din carne şi din lapte răcite şi congelate.

Ioan PĂDEANU, USAMVB Timişoara
Med vet. Oancea RUSALIN, DSVSA Timiş

Articol publicat in revista FERMA nr. 16(221), 15-30 septembrie 2018

Vizualizat: 9010 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?