Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

O boală costisitoare şi larg răspândită: râia la porc

Publicat: 01 noiembrie 2010 - 14:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Râia reprezintă este cea mai importantă afecţiune dermatologică a porcilor şi face parte dintre cele mai răspândite boli parazitare la această specie. Este produsă de către acarianul Sarcoptes scabiei var. suis, etiologia bolii fiind cunoscută de peste o sută de ani. Cu toate acestea, boala este răspândită în toată lumea şi reprezintă o cauză importantă a pierderilor economice.

Click pe poza pentru galerie!

Râia porcilor nu se transmite la alte specii şi nici la om sau mai bine spus dacă sarcopţii sunt transmişi la alte specii, aceştia pot irita tranzitoriu pielea, dar nu se pot înmulţi.

 

Parazit şi parazitism

Parazitul trăieşte aproape tot timpul pe gazdă (porc). Este de dimensiuni foarte mici, aproape invizibil cu ochiul liber. Dacă este izolat din leziuni şi depus pe un fond negru, apare ca un punct gri-gălbui, cu dimensiunea de aproximativ 0,4 mm, în cazul femelelor adulte şi ceva mai puţin în cazul masculilor adulţi. Dacă sunt examinaţi cu lupa apar de formă globuloasă sau ovală, translucidă, cu patru perechi de picioare la adulţi şi trei perechi de picioare la stadiile intermediare de evoluţie (larve).

Trăiesc în epiderma porcilor, pe care o tunelizează, hrănindu-ce cu celulele distruse. Femelele mature se împerechează o singură dată, de obicei la suprafaţa pielii. Apoi tunelizează pielea, avansând cu 0,5 până la 5 mm pe zi, depun în canalele epidermice aproximativ 40 - 50 de ouă, câte 2-4 ouă pe zi şi mor în decurs de o lună. Din ouă eclozează larvele, după aproximativ trei - patru zile (rareori după 5-7 zile). Sarcopţii imaturi continuă să-şi extindă reţeaua de canale epidermice, cauzând iritaţii şi prurit. Din larve rezultă nimfe (în decurs de trei - patru zile), care seamănă cu adulţii, având patru perechi de picioare.

Întregul ciclu evolutiv durează 12 până la 15 zile, uneori până la 25 de zile.
Parazitismul se poate extinde pe tot corpul, dar cel mai frecvent zonele parazitate, cu cruste vizibile, sunt localizate pe cap şi pe zona inferioară, între membre. În zona capului, localizarea cea mai frecventă este intrauriculară, în canalul auditiv şi pe pielea conchiei auriculare. Ca urmare a distrugerii mecanice a celulelor şi a secreţiilor şi excreţiilor produse de sarcopţi intradermic, organismul porcilor reacţionează prin congestie, alergizare (la tineret şi în general la animalele în creştere şi dezvoltare) şi uneori prin hipercheratoză (la animalele adulte, mai bătrâne şi cu o stare proastă de întreţinere).

 

Primele semne 

 

La purcei, primele semne decelabile apar la aproximativ două - trei săptămâni de la infestare. După înţărcare şi mai ales la grăsuni starea de hipersensibilizare se manifestă plenar prin apariţia pruritului, a mişcărilor de scărpinare, frecare de diferite suprafeţe şi prin constituirea plăcilor eritematoase (roşii) pe flancuri, abdomen şi în zona fesieră. Apoi se constituie cruste mici pe faţa internă a urechii, care determină mişcări de scuturare a capului şi încercări de a îndepărta paraziţii prin atingerea cu picioarele posterioare.

Ca urmare a scărpinatului repetat, se produce pierderea părului, îngroşarea şi cheratinizarea pielii. Apar frecvent escoriaţii şi cruste vizibile, asemănătoare cu azbestul. Uneori, se pot chiar desprinde cruste cu paraziţi încorporaţi, care cad pe podea şi pot supravieţui o perioadă variabilă de timp, în medie de aproximativ o săptămână. În condiţii de umiditate crescută, toamna, iarna şi primăvara durata de supravieţuire este cu ceva mai mare, decât vara, în condiţii de umiditatea scăzută a aerului.

Trebuie însă precizat că, deşi râia poate fi transmisă prin adăposturile infestate, din numeroase observaţii rezultă că sursa principală de sarcopţi nu o reprezintă adăposturile infestate, ci animalele infestate, cu sau fără semne clinice. Mai ales monta reprezintă o cale de transmitere frecventă a râiei, deoarece vierii îmbrăţişează scroafa în actul montei, se freacă cu capul de părţile laterale ale scroafei şi vin în contact cu numeroase scroafe.

 

Impactul economic 

 

Impactul economic al râiei este deosebit. În multe situaţii fermierii nu cunosc existenţa râiei şi o subestimează, datorită faptului că boala nu evoluează mortal (cu rare excepţii, când pruritul şi scărpinarea consecutivă favorizează apariţia abceselor). Din cercetările efectuate în numeroase ţări a rezultat că aproximativ 50 până la 95% din efectivele de porcine prezintă diferite grade de parazitism. Aspersarea animalelor cu apă, în scop de răcorire sau de igienizare, conduce la exacerbarea scărpinatului, ceea ce poate servi şi pentru întărirea suspiciunii de boală.

Este interesant de semnalat că porcii întreţinuţi în condiţii foarte bune şi corect furajaţi, cu raţii echilibrate sub aspectul valorii nutritive, prezintă, de regulă, un prurit mai sever şi realizează pierderi economice mai mari, decât porcii întreţinuţi în condiţii precare. Reducerea sporului mediu zilnic poate fi de 12-13% la porcii întreţinuţi corespunzător, în comparaţie cu 5-6% la porcii crescuţi în condiţii necorespunzătoare.

Aceasta se datorează faptului că animalele bine întreţinute dezvoltă reacţii de hipersensibilizare mai pronunţate, care conduc la efecte pronunţat negative asupra productivităţii, în comparaţie cu animalele subnutrite, care determină un răspuns imunologic abia schiţat. Din această cauză şi efectul tratamentelor antiparazitare este net superior, în cazul fermelor fără deficienţe tehnologice, în comparaţie cu aceleaşi tratamente aplicate în fermele cu animale subnutrite sau cu o alimentaţie carenţată.

Aplicarea corectă a tratamentelor poate conduce la atingerea greutăţii de sacrificare cu 10-12 zile mai devreme, la scăderea incidenţei epidermitei exsudative la purcei şi a abceselor (de picior şi şold) în efectivele de reproducţie. În urma unor studii efectuate în S.U.A. privind evoluţia performanţelor productive şi indicatorilor de morbiditate, a rezultat că, în medie, costurile infestaţiei cu râie la porci sunt de aproximativ 84-115 USD/scroafă/an.

 

Simptome şi diagnostic


Avându-se în vedere pierderile economice mari, se impune un diagnostic rapid şi stabilirea unei conduite de combatere, în acord cu scopul urmărit şi cu posibilităţile existente. Diagnosticul se va stabili de către medicul veterinar, pe baza simptomatologiei, care este destul de caracteristică. Deşi porcii se scarpină şi din alte cauze, totuşi acest comportament este foarte frecvent în cazul râiei. Pentru o evaluare numerică, se poate calcula şi indicele comportamentului de scărpinare, prin observarea timp de 15 minute a boxelor de purcei şi a animalelor la îngrăşat, numărându-se de câte ori se produce acest comportament.

În final, se împarte numărul episoadelor de scărpinare la numărul de animale luate în observaţie într-un compartiment. Dacă acest indice este mai mare de 0,1, se consideră că tulburarea de comportament poate avea drept cauză sarcopţii paraziţi. Pentru un diagnostic de certitudine, se recomandă recoltarea de probe pentru examenul de laborator.

Se recoltează cruste, prin raclare, de pe faţa internă a urechii şi din alte părţi cu leziuni, după ce în prealabil zona a fost acoperită cu ulei mineral, care uşurează desprinderea şi previne dispersarea materialului patologic. Numărul de probe recoltate trebuie corelat cu mărimea efectivului de animale. Sarcopţii se pun în evidenţă doar în aproximativ 10% din probele provenite din efectivele infestate.

Prezenţa râiei poate fi urmărită şi la animalele sacrificate în abator. După faza de opărire, pe carcasele provenite de la animalele cu râie se constată puncte şi pete roşii în spatele urechilor şi pe pielea fină de pe coapse şi abdomen. Aceste leziuni sunt urmarea manifestărilor de hipersensibilizare şi pot fi atât de extinse, încât scad valoarea comercială a carcaselor.

Prezenţa lor trezeşte adeseori suspiciunea de rujet, dar examenele efectuate pe animale vii clarifică situaţia. După stabilirea diagnosticului, fermierul trebuie să se consulte cu medicul veterinar şi să aleagă programul de combatere, care poate fi: un program de control sau un program de eradicare.

 

Programele de control


 

Îşi propun să diminueze gradul de infestare şi să reducă pierderile economice. Acestea încep cu examinarea individuală a tuturor animalelor şi cu eliminarea animalelor infestate cronic. Aceste animale (cu cruste în urechi şi pe corp, cu piele îngroşată) răspund greu la tratament şi reprezintă o sursă importantă de reinfestare a efectivului. Toate animalele rămase în efectiv se supun tratamentului în acelaşi timp.

Tratamentul se va repeta la întregul efectiv cel puţin încă o dată, la un interval ce va fi stabilit de medicul veterinar în raport cu felul medicaţiei aplicate şi ţinând cont de ciclul evolutiv al parazitului. După aceste două acţiuni terapeutice generale, atenţia se va concentra asupra vierilor, scroafelor şi a animalelor nou introduse în efectiv. Vierii se vor supraveghea în permanenţă şi vor fi supuşi tratamentelor repetate.

Scroafele vor fi tratate înainte de fiecare fătare, iar porcii nou introduşi în efectiv se vor carantina timp de cel puţin două săptămâni şi la nevoie se vor supune tratamentului. Un program de acest fel ar trebui să conducă la scăderea incidenţei bolii, deoarece purceii rezultaţi nu vor mai fi infestaţi de la mamă. Pentru orice eventualitate şi mai ales dacă există suspiciuni în privinţa eficienţei tratamentelor la scroafe, la înţărcare, înainte de mutarea în boxele de creştere, purceii pot fi supuşi unui tratament antiparazitar suplimentar.

 

Programele de eradicare


 

Urmăresc eliminarea sursei de infestaţie din efectiv, astfel încât tratamentele să nu mai fie necesare. Şi la aceste programe de eradicare acţiunea trebuie să înceapă prin examinarea individuală a tuturor animalelor şi eliminarea animalelor cu infestaţii cronice. Toate animalele rămase în efectiv se vor supune unor tratamente multiple şi de mare eficienţă, până la obţinerea statutului de fermă liberă de râie. La acest tip de programe este obligatoriu şi tratamentul mediului ambiant (decontaminarea antiparazitară).

După aplicarea unui program de eradicare, este necesară o perioadă de timp de 18-36 de luni de observare, înainte de a fi sigură eliminarea în totalitate a sarcopţilor paraziţi de pe teritoriul fermei supuse asanării.

Realizarea eradicării este destul de dificilă şi costisitoare, dar prezintă avantajul că numai o astfel de fermă poate furniza animale libere de râie, ceea ce este foarte important şi avantajos din punct de vedere economic, mai ales pentru fermele de reproducţie şi de selecţie.

Vizualizat: 31167 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?