Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Tractoare inteligente (I)

Publicat: 15 iunie 2017 - 20:23
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Tractorul autonom, pe care l-am văzut până acum doar în filme SF, a devenit realitate. În curând vom putea cumpăra primele tractoare cu motor electric, iar pentru distribuţia de îngrăşăminte şi tratamente aplicate culturilor agricole vom „zbura”...

Asta spun reprezentanţii producătorilor de tractoare şi maşini agricole despre cum se va lucra în agricultură într-un viitor extrem de apropiat.

CLAAS_bViitorul este al fermelor mari şi al utilajelor de 600-700 CP

„În 2020 vom vedea primele tractoare cu motor electric”, spune Luigi Radu, director vânzări şi marketing Claas România. „Marele scandal cu motoarele diesel va duce la creşterea taxelor pentru aceste tractoare, pentru că încă nu poate fi integral redusă emanarea de particule în atmosferă”, explică acesta.
„Se lucrează la tractorul multifuncţional, un all-rounder, care să poată lucra 12 luni, cu puteri între 300 şi 600 CP. Şi în România se constată o concentrare a interesului pentru tractoare de puteri mari, în detrimentul tractoarelor mai mici”, afirmă directorul de vânzări şi marketing al Claas România.

Pentru producătorul german Claas, vârful de gamă în acest moment este tractorul Xerion 525, cu motor Mercedes - Benz de 530 CP, Euro 6, cu consum mic şi productivitate mare.
„Viitorul este al exploataţiilor mari şi al utilajelor cu puteri mari, de 600-700 de CP, cu propulsie pe şenile sau pe roţi duble, cu baterii solare şi propulsie pe motoare electrice independente pe fiecare roată. Munca operatorului va rămâne aceeaşi. Se va uşura însă mult adaptarea transimisei puterii în funcţie de forţa de aderenţă, care va fi preluată electronic. Comenzile vor fi mult mai ergonomice, condiţiile de lucru mai bune, dar factorul uman va rămâne, cu toate că se lucrează şi la tractorul propulsat automon care nu are nevoie de operator, dar încă nu s-au găsit toate soluţiile şi reţeta ideală, mai spune Luigi Radu.

Potrivit acestuia, Claas investeşte anual în cercetare şi dezvoltare 4,5% din cifra de afaceri, care anul trecut a fost 3,2 miliarde de euro.

CASE_bFilmele SF devin realitate!

Tot mai mulţi fermieri cumpără tractoare inteligente, afirmă Răzvan Tomescu, director marketing Titan Machinery, distribuitorul tractoarelor CASE IH în România.
„Tendinţa de retehnologizare a început să crească, la fel şi instruirea mecanizatorilor vechi. Aceştia vin de pe un utilaj cu două manete, un volan şi patru roţi, eventual şi cabină, şi îi muţi într-o navă spaţială. Dacă nu îi înveţi, ori o strică, ori nu lucrează eficient, ori consumă mai mult. Mulţi încep să înţeleagă că, deşi tractorul U 650 era ieftin, consuma enorm, iar dacă se asociază şi iau un utilaj nou şi încep să lucreze eficient, încep să constate câştigurile. Sunt tractoare mari, care costă cât două, dar lucrează cât patru şi ai nevoie de un singur operator. Deja toate operaţiunile pe care ar trebui să le facă operatorul la intrarea şi ieşirea din brazdă pot fi programate pe calculator, iar operatorul apasă doar un buton de pe manşă, lăsând apoi tractorul să execute succesiunea de operaţiuni memorate în calculatorul tractorului”, explică Răzvan Tomescu.

Pe partea de tractoare inteligente, Titan Machinery a lansat prima reţea RTK (Real Time Kinetics) din România, care oferă o precizie de 2,5 cm la toate lucrările realizate - lucrări de sol, discuit, semănat, erbicidat, fertilizat, în timp ce sistemele convenţionale GPS oferă o eroare de circa 20 de cm, adaugă acesta. Sistemul RTK este disponibil pe toate tractoarele Case, iar reţeaua are acoperire naţională.

„Noi deja privim în viitor. Probabil era premeditată lansarea tractorului autonom, pentru că, acum doi ani, Case a investit foarte mult în imagine prin apariţia în filmul SF, în care apar nişte tractoare şi combine inteligente care lucrează singure. Anul trecut s-a lansat şi tractorul total autonom Case IH, un tractor concept la ora actuală, care poate fi controlat de pe tabletă şi poate lucra singur, full autonom, 24 de ore. Despre costuri este prea devreme să putem discuta. Maşini autonome au început deja să se vândă, deci în curând vor începe să se vândă şi tractoare. Singura problemă pentru agricultură este autonomia tractorului electric, pentru că fermierii au nevoie să lucreze chiar 26 de ore din cele 24 dintr-o zi”, spune directorul de marketing al Titan Machinery.

FENDT_bDrone şi tiranţi acţionaţi electric

Vom trece pe tehnologie de drone pe partea de tratamente, de distribuţie de îngrăşăminte. Şi fermierii noştri lucrează deja cu drone pentru cartări de suprafeţe, respectiv de răsărire şi distribuţia îngrăşămintelor, sau pentru măsurarea cantităţii recoltate şi a umidităţii. Roboţii o să plece singuri din fermă, fermierul o să stea pe scaun în birou şi o să urmărească ce fac aceştia. Practic, o să dea câteva comenzi. Pe următorii 5-10 ani, tendinţele sunt să prelucrăm minimal solul, chiar şi în zonele cu precipitaţii, cu consum cât mai mic de resurse energetice, motorină, cu cât mai puţini operatori. Sunt tractoare care merg singure, sau cuplate, cum sunt cele de la Fendt”, spune Daniel Mayer, director tehnic MEWI, distribuitor al tractoarelor Fendt, Challenger şi Valtra în România.

Ce se mai cercetează acum este înlocuirea instalaţiei hidraulice de pe tractoare cu instalaţie electrică, adică în loc să ai cilindru hidraulic, să ai motoare electrice care să îţi acţioneze tiranţii spate, pentru a fi toată tehnologia mai verde, pentru că instalaţia hidraulică are un consum foarte mare de energie. În următorii câţiva ani vom vedea mai multă electrică pe acţionările mecanice, ceea ce ar putea reduce consumul de energie cu 10-30%. Randamentul la echipamente mecanice, respectiv hidraulice, este sub 70%, în timp ce la partea electrică există deja tehnologii care ne ridică randamentul peste 80%, poate până la 90%. Costă într-adevăr mult, dar am avea o reducere a consumului integral de energie. Dintre tractoarele noastre, Fendt va fi primul care va introduce tiranţi electrici, s-ar putea să vedem prototipuri chiar anul acesta la Agritechnica”, mai spune directorul tehnic al companiei MEWI.


Articol publicat in revista Ferma nr. 11 (194) (15-30 iunie 2017)

Vizualizat: 762 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?