Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Şi-au pornit la secerat! Unde şi când începe RECOLTATUL CEREALIERELOR?

Publicat: 19 iunie 2018 - 21:08
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Prima lună de vară reprezintă pentru fermieri intrarea în linie dreaptă a pregătirilor pentru recoltarea orzului şi a rapiţei, culturi care aduc primii bani în conturile lor. Tot acum debutează şi recoltarea gramineelor şi a leguminoaselor perene, iar zootehniştii strâng şi depozitează fânul. În paralel, sunt absolut necesare lucrările curente de întreţinere a culturilor de primăvară.

BRĂILA
„Irig zi şi noapte ca să salvez culturile!”
Seceta a cuprins mare parte din regiunea de sud-est a ţării. În judeţul Brăila, nu a mai plouat cam de multişor şi plantele de cultură suferă de pe urma stresului termo-hidric. Inginerul Constantin Mocanu irigă non-stop lanurile înverzite, cam de la jumătatea lunii mai. Are puse în funcţiune două instalaţii de tip Valley şi alte zece echipamente cu tambur. „Mă aflu acum în zona Vădeni-Siliştea, pe sola 282, de 35 ha cultivate cu porumb în lot de hibridare. Aici este prima apă pe care o aplic. Mai am un echipament cu aspersie pus în funcţiune pe o solă cu soia. Toată forţa de muncă din fermă este pe câmp, la salvarea culturilor”, ne-a declarat fermierul.

La secerat_b
Constantin Mocanu a irigat culturile de păioase de toamnă cu două norme de apă şi dacă nu va ploua, va fi nevoit să ude până aproape de recoltarea orzului. Agricultorul se aşteaptă ca în jurul datei de 25 iunie să intre cu combina în lan. A pus din toamnă 110 ha cu orz şi nu concepe să obţină mai puţin de 7.000 kg/ha. Este convins că şi grâul îi va oferi satisfacţie, cu o medie de 7 tone/ha, cam tot cât a obţinut şi în sezonul trecut.
Cele peste 500 ha cultivate cu orz, grâu, porumb, mazăre, soia şi floarea-soarelui au primit una sau două ape.
Acesta este primul an când Constantin Mocanu nu a cultivat rapiţă, deoarece nu a avut condiţiile agronomice optime înfiinţării plantaţiei. Dar nici nu prea agreează această cultură.

„Am culturi frumoase, curate şi sănătoase!”
„Am finalizat prima fertilizare a porumbului cu azotat de amoniu - 150 kg/ha. După ce plantele mai cresc, trec şi la cultura de soia. De asemenea, la grâu am finalizat tratamentul fitosanitar cu al treilea fungicid, completat cu un insecticid cu remanenţă, astfel încât să asigure protecţia plantelor o perioadă mai îndelungată. Pe mine mă avantajează mai mult sezoanele secetoase, întotdeauna pe timp de secetă terenurile mele mi-au oferit producţii semnificativ crescute. Atunci când plouă peste 30 l/mp, mă confrunt cu băltirile. Acum am culturi frumoase, curate şi sănătoase”, a apreciat producătorul brăilean în ultima decadă a lunii trecute.
Producţia de cereale păioase a contractat-o prin Cooperativa Braicoop, la sfârşitul lunii mai, la un preţ destul de bun.

MEHEDINTI
Pregătiri intense pentru seceriş
În sudul ţării, fermierii se pregătesc de seceriş. Temperaturile ridicate din această perioadă au grăbit coacerea grânelor, astfel încât recoltarea orzului, în multe ferme, va debuta înainte de jumătatea lunii, deci cu circa două săptămâni mai devreme. „La noi nu este secetă, am depăşit momentul critic. După 40 de zile, au venit ploile. De aceea şi culturile arată destul de bine acum. Dar vom vedea producţia după ce vom recolta şi o vom avea în hambar”, ne-a declarat fermierul Cornel Stroescu.

Culturile se dezvoltă normal
Liderul Asociaţiei Producătorilor Agricoli Mehedinţi exploatează 1.800 ha, în structura: 600 ha de grâu, 100 ha cu orz, 450 ha de rapiţă, 50 ha cu mazăre, iar porumbul şi floarea-soarelui, la un loc, ocupă 600 ha. Întrucât operează pe zona de sud, lanurile nu au fost afectate de grindină, care a făcut prăpăd în nordul judeţului. Cornel Stroescu ştie pe propria-i piele de ce sunt în stare fenomenele meteo extreme. Anul trecut, seceta şi arşiţa de 41oC din iunie au făcut ravagii. Abia a reuşit să adune 2.200 kg de porumb la hectar, 1.500 kg/ha de floare şi în jur de 3 tone de grâu. Iar la rapiţă producţiile au fost şi mai mici. „Grâul mi-a provocat o serioasă pagubă; la o producţie medie de 3 t/ha, vândută cu 0,60 lei/kg, a rezultat un venit de 1.800 lei/ha, în timp ce costurile au fost de 2.500 lei/ha”, a calculat agricultorul. În final, veniturile au coborât la 600 mii de euro faţă de vânzările din 2016.

Dotarea şi buna organizare, cheia unei campanii scurte
Cornel Stroescu aşteaptă să declanşeze campania de seceriş. „Am finalizat lucrările de sezon,
nu mai avem de lucru în câmp. Ne-am mutat activitatea în sectorul mecanic; avem utilajele la ultimele reglaje şi revizii. Pregătim discurile să intrăm imediat după recoltat la dezmiriştit. În jurul datei de 10 iunie începem recoltatul la orz”, susţine cultivatorul.
Fermierul se va baza pe o formaţie de cinci combine şi câteva capacităţi de transport, care într-o zi şi jumătate vor asigura strângerea şi depozitarea producţiei de orz la loc sigur.
De asemenea, după 20 iunie va intra la secerişul grâului. „Comparativ cu anii anteriori, secerişul s-a devansat cu circa 10-15 zile. Suntem organizaţi destul de bine, avem experienţa anilor trecuţi, ca să încheiem în cele mai bune condiţii de calitate şi în scurt timp campania de vară”, a conchis Cornel Stroescu.

OLT
Culturile promit recolte la fel de bune ca şi anul trecut
Şi în judeţul Olt, agricultorii aşteaptă momentul optim pentru a intra cu combinele la lucru. „Am încheiat tot ce aveam, aşteptăm recoltatul. Urmează orzul şi apoi se leagă tot”, susţine Claudiu Vezeanu din Radomireşti, localitate situată în Câmpia Boianului, în sud-estul judeţului. Fermierul are în lucru puţin peste 1.000 ha cultivate cu tot ce reprezintă cultura mare (450 ha de grâu, 300 ha de rapiţă, 80 ha de mazăre, 40 ha de orz, 130 ha de floare şi 15 ha de soia). Mai puţin porumb! „Nu cultivăm porumb, pentru că pe zona unde stăm noi e cam polul secetei şi porumbul e o cultură compromisă în fiecare an. Am renunţat să mai facem cheltuieli degeaba”, a motivat cultivatorul.
Culturile promit recolte cel puţin la fel de bune ca şi anul trecut, când la păioasele de toamnă producţile au sărit mult de 8 t/ha la rapiţă şi 4 t/ha la floarea-soarelui, iar producţia de mazăre s-a apropiat de 5 t/ha.

„Performăm de la un an la altul”
„Ca agronom, am făcut tot ce a depins de mine, dar până nu recoltez, nu voi şti cu exactitate producţia. Am făcut patru tratamente la grâu, tehnologia folosită aduce costurile undeva spre 3000 lei/ha. Grâul îl stocăm; anul acesta în martie l-am «mişcat» când am prins un preţ OK, care a justificat cheltuielile şi a asigurat un profit, nu unul spectaculos”, a susţinut fermierul din Radomireşti. După care a continuat: „Noi tot timpul schimbăm, alegem hibrizii care ni se par mai performanţi, tehnologia o îmbunătăţim de la an la an, testăm tot timpul hibrizii, fertilizanţii şi produsele noi. Încercăm să performăm de la un an la altul şi cu utilajele, şi cu tot ce înseamnă inovaţie tehnologică. De aceea, cresc şi costurile pe hectar. Ca exemplu, la rapiţă, ultimele două tratamente le-am făcut cu produse de top: Pictor de la BASF şi Propulse de la Bayer, unele dintre cele mai scumpe fungicide de pe piaţă, dar şi deosebit de eficace”.

 

ZONELE CU CEL MAI BUN CLIMAT PENTRU CULTURI SUCCESIVE
Eliberarea terenurilor de speciile agricole de toamnă permite înfiinţarea culturilor duble. Iată câteva recomandări privind plantele care se pretează cel mai bine acestei tehnologii şi zonele agricole favorabile culturilor succesive.
• Porumbul în cultură succesivă pentru boabe poate fi semănat în zonele unde se asigură 1200-1500oC, cu temperaturi mai mari de 10oC. Aceste condiţii se întâlnesc în Câmpia Română, în sudul Moldovei, în Dobrogea şi în unele zone din vestul ţării. Înfiinţarea acestor culturi se poate face numai în condiţii de irigare sau pe soluri cu aport freatic. Rezultate bune se obţin prin cultivarea de hibrizi extratimpurii şi timpurii, semănaţi direct în mirişte. Pe terenurile îmburuienate şi tasate se impune şi lucrarea solului. Fertilizarea se face cu 80-100 kg/ha azot s.a. Densitatea culturii este de 60-70 mii plante/ha. În cursul vegetaţiei se fac 4-6 udări.
• Fasolea în cultură dublă reuşeşte numai irigată. Zona de favorabilitate este sudul ţării. Factorul limitativ este seceta din lunile de vară. Rezultate bune se obţin după: orz, soiurile timpurii de grâu şi după unele culturi furajere. Prelucrarea solului, în funcţie de starea de umiditate şi de gradul de compactare a acestuia, se face prin metodele cunoscute. Înfiinţarea culturii trebuie realizată imediat ce-i posibil, fiecare zi de întârziere la semănat înseamnă o prelungire a vegetaţiei în toamnă cu 5-6 zile. Tehnologia de cultivare nu diferă faţă de cea de cultivare în ogor propriu, cu precizarea că după semănat se aplică 1-2 udări cu norme mici de 200-300 mc/ha şi 3-4 udări în vegetaţie cu 500-600 mc/ha.
• Soia în cultură succesivă beneficiază de bune condiţii în sudul ţării şi obligatoriu la irigat. Tehnologia de cultivare este similară cu cea din ogor propriu, având nevoie de o irigare pentru răsărire şi de 3-5 udări în vegetaţie, cu aceleaşi norme de udare ca şi la fasole.
• Lupinul în cultură succesivă se poate semăna în miriştea cerealelor sau a altor plante care părăsesc terenul devreme, urmând a fi folosit ca îngrăşământ verde. În zonele umede sau în cultură irigată poate asigura producţii de 40-60 tone de masă verde/ha. În acest caz trebuie semănat la 15-20 cm între rânduri. Densitatea de semănat se măreşte cu 25-30% la cantitatea de sămânţă ce revine per hectar, faţă de cultura pentru boabe.
• Meiul în cultură dublă se recomandă a fi cultivat în zonele de câmpie din sudul şi vestul ţării. Rezultate foarte bune se obţin în cultură irigată. Reuşeşte şi în cultură neirigată, pe terenuri care au suficientă umiditate care să-i asigure răsărirea, precum şi umiditatea necesară în primele 2-3 săptămâni, urmând ca în vegetaţie să mai beneficieze de 150-200 mm din precipitaţii. Cultivat pentru furaj, meiul se recoltează în faza de lapte-ceară a boabelor (când urmează a fi însilozat) sau mai devreme (când se utilizează ca masă verde).
Calendarul lucrărilor agricole în prima lună a verii îl prezentăm pe larg în pag. 52 şi 54 (Ioan BORCEAN)

 

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/215 (ediţia 1-14 iunie 2018)

Vizualizat: 692 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?