Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Participare cu noroc la Agromalim

Publicat: 13 noiembrie 2017 - 09:29
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Prezenţa firmei Agro-Varro la Agromalim 2017 le-a purtat noroc celor care au trecut pe la standul companiei la târgul de la Arad. O „roată a norocului” improvizată dintr-un vechi utilaj Deutz, utilizat în trecut la tăiat lemne, şi o roată de la o greblă poloneză le-a adus premii surpriză câştigătorilor la concursul întreţinut cu voie bună de celebrul Rabă, personaj întruchipat de actorul clujean Claudiu Racz. 

Pe o suprafaţă de aproximativ 300 mp, firma din Aiud, jud. Alba, a expus principalele echipamente, maşini şi accesorii agricole necesare în dotarea de bază a unei ferme. De mare succes au fost încărcătoarele frontale compatibile cu orice model de tractor, românesc sau străin, de la 45, la 160 CP. „Din 2004 distribuim o gamă largă de utilaje şi maşini agricole second-hand, iar din 2006 asigurăm service şi piese de schimb. În urmă cu trei ani am început comercializarea utilajelor noi, în principal din Turcia (AgroLead) şi Polonia (Pomarol, Dziekan etc). Foarte solicitate sunt încărcătoarele frontale compatibile atât cu vechile tractoare româneşti (U650, U651, U445, U445 DT, U445 DTC, U455 L, U683, U703 etc), cât şi cu cele străine. Până acum am vândut aproape 400 de unităţi în toată ţara. Cererea mare este explicată de nevoia de mecanizare a fermelor, din cauza lipsei tot mai acute a forţei de muncă”, ne-a declarat Ştefan Varro, proprietarul Agro-Varro.

Agro-Varro la Agromalim 2017_b
În curând, firma va demara un proiect propriu pentru producţia de utilaje „made in Romania”. „Suntem pe cale să producem combinatoare cu lăţimi de la 3 la 6 m, pe care le vom asambla în viitoarea noastră fabrică de la Aiud”, ne-a dezvăluit Ştefan Varro, investitorul care şi-a propus să intre în rândul producătorilor români de tehnică agricolă.

Stefan Varro
Ştefan Varro: „70% din portofoliul nostru este destinat fermelor mici şi medii. Având propria reţea de transport, putem oferi preţuri accesibile. De exemplu, un încărcător frontal pentru tractoare româneşti costă 10.000 lei cu tot cu TVA, transport şi montaj oriunde în România”.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

Vizualizat: 437 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Cine şi-a făcut anul acesta timp pentru a vizita INDAGRA, expoziţia naţională de agriculută, a putut admira la standul Asociaţiei HolsteinRo câteva dintre cele mai performante vaci de lapte din România. Printre acestea, un exemplar aparţinând societăţii Panifcom Iaşi, administrată de Liviu Bălănici, care a încheiat cea de a doua lactaţie cu o producţie de 13.636 de litri, iar în primele 128 de zile din lactaţia a treia a ajuns la 6.800 de litri.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Porc Crescut Româneşte Strugurii moldoveneşti, la mare căutare
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?