Mecanizarea, pasul esenţial spre succes!

Numai în ultima perioadă volumul total al investiţiilor în modernizare s-a apropiat de un milion şi jumătate de euro.   

3 PROIECTE PE FONDURI UE

„Am depus trei proiecte pe fonduri europene care au fost declarate eligibile la plată şi aştept să-mi vină o combină Claas din seria TRION de ultimă generație (un punct de referinţă pentru clasa medie a combinelor de recoltat) şi un tractor de 300 CP de la John Deere... Între timp, am achiziţionat remorci pentru transportul recoltei din câmp, maşină de tratat seminţe, dar şi utilaje de prelucrat solul. 

De asemenea, pe un proiect de 500 mii de euro voi extinde capacitatea de însilozare a producţiei.

În total, investiţiile făcute se ridică la 1,4 milioane euro”, ne-a declarat fermierul. 

PLUGUL ESTE SFÂNT PENTRU CULTURILE DE PRIMĂVARĂ!

Firesc ar fi ca, odată ce ferma se utilează cu mijloace de mecanizare dintre cele mai moderne să se schimbe şi tehnologiile de cultură. Însă nu se poate renunţa la plug, cel puţin în cazul culturilor de primăvară.   

„Agricultura ar trebui rescrisă! Lucrăm terenuri cu soluri grele, la noi nu ţin tehnologiile de prelucrare minimum tillage sau no till. Culturile de cereale păioase le punem după ce discuim; dar pentru culturile de primăvară folosim arătura”, a susţinut fermierul. Şi a continuat să explice:

„Tendinţa este să reducem pesticidele, culturile au boli şi dăunători, prin arătură se duc resturile vegetale şi seminţele buruienilor la 25 cm în sol. La prăşitoare ierburile răsar în urma culturii de bază, nu mai sunt o concurenţă pentru planta de cultură. Asta în vreme ce, în urma discuirii, rămân la suprafaţă resturile vegetale cu boli şi dăunători (ca şi seminţele de buruieni) şi atunci trebuie să intervenim cu pesticide”.  

Noi gândim economic: dacă în Insula Mare a Brăilei sau în zona de vest, acolo unde se fac investiţii de 5-6.000 de lei la hectar, se obţin venituri de 7.500 lei/ha, cu 1.500 de lei profit, noi facem acelaşi profit, dar cu 3.000 cheltuieli şi cu 4.500 de lei venituri.

ION DOBRE

Agricultor jud. Teleorman

CULTURILE AU RĂSĂRIT ÎN IARNĂ

Ion Dobre a semănat 50 de hectare de rapiţă, 50 de orz şi 450 de grâu. „Culturile sunt acceptabile, adică nici să ne ne luăm gândul de la ele, dar nici promiţătoare! Au vegetat încet, nu au trecut în faza să apară dăunătorii. În prima decadă din octombrie au venit nişte precipitaţii, am apucat să semănăm parţial şi imediat au răsărit şi culturile. După care s-a instalat seceta şi cel mai mult au avut de suferit primele semănături, pentru că 10-15 la sută dintre plante s-au uscat şi au pierit. Ploile care au căzut nu au fost consistente, ci sporadice, de câte 4-5 litri pe mp. Culturile au răsărit în totalitate în decembrie - ianuarie, dar în etape, de la faza de o frunză, două până la fenofaza de parţial înfrăţit”, ne-a declarat inginerul agronom. 

PONDEREA ÎN FERMĂ O AU CULTURILE DE TOAMNĂ

Strategia de fermă este una bine chibzuită: a ales să pună circa 60 la sută din suprafaţa cultivată cu semănături de toamnă (cel mai mult grâu şi mai puţină rapiţă şi orz) pentru a evita perioada critică din vară.

„La noi, în zona Dobroteşti, în nordul judeţului se instalează seceta din iunie şi şanse mai mari de creştere şi dezvoltare le au culturile de toamnă. Din experienţa anilor trecuţi, pe jumătate din suprafaţa de teren semăn soiuri străine - Apilco şi Absalon, dar şi genetică românească - PG 102, iar anul acesta am extins multiplicarea pentru Pitar şi Ursita, cel mai nou soi de grâu românesc, înregistrat în urmă cu doi ani.

De asemenea, încercăm mai multe soiuri şi hibrizi să vedem cum se adaptează la condiţiile fermei noastre. În fiecare ciclu de producţie testăm cam 20 de soiuri şi hibrizi de sămânţă de grâu, floare şi porumb”, a precizat producătorul teleormănean. 

GRÂUL A RĂMAS PE STOC!

Inginerul Ion Dobre are pe stoc 2.000 de tone din producţia de grâu de anul trecut şi o parte (în jur de 150 de tone) din cea de floarea soarelui. Deoarece nu este mulţumit de oferta de preţ primită va păstra recolta până se va aprecia oferta de cumpărare.

„Cu floarea soarelui nu sunt emoţii, la fabrică ultimul preţ oferit a fost de 3,5 lei/kg. Problema e la grâu, că ocupă spaţiile de înmagazinare. Am avut speranţă să vând la 1,7-1,8 lei kilogramul de grâu, acum aş fi mulţumit să mişc şi la 1,5! Cheltuielile au fost ceva mai mari pentru că am făcut 3 tratamente, iar îngrăşămintele le-am cumpărat în primăvară foarte scump. Acum preţul grâului este mai jos decât în perioada când s-a început recoltatul. L-au ţinut sub capac exporturile din Ucraina, atunci când s-au deschis culoarele de transport şi a crescut cererea de cumpărare”, a punctat Ion Dobre. 

COSTURI MICI PENTRU UN PROFIT MAXIMAL

Fermierul din Dobroteşti are în atenţie managementul costurilor. A cheltuit până acum, în medie, cam 2.500 lei pe hectar. A fertilizat cu îngrăşămintele chimice complexe, a aplicat o erbicidare acolo unde au plecat buruienile şi culturile au fost parţial înfrăţite.

„Am redus la 70-80 la sută dozele de îngrăşăminte, având în vedere că a fost secetă anul trecut şi au rămas nutrienţi în sol. Mizăm şi pe faptul că nu putem să facem cheltuieli pentru 7-8 tone, pentru că obţinem o medie de 4-5 tone la hectar. Am constatat, de-a lungul anilor, că nu putem să avem vârfuri de producţie în zona noastră, întrucât solul e greu, mai puţin productiv, fără aport freatic de suprafaţă. Faptul că preţurile inputurilor a luat-o razna ne îndeamnă să fim prevăzători, să dăm culturii atât cât consumă, în funcţie de condiţiile de climă şi sol. Aşa că ne propunem cheltuieli cât mai mici!”, a punctat agricultorul.

un articol de

MARIAN MUŞAT