Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

FERTILIZARE inteligentă. DISTRIBUŢIA ÎNGRĂŞĂMINTELOR cu rată VARIABILĂ

Publicat: 24 mai 2019 - 15:17
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Fertilizarea cu rată variabilă deschide o nouă eră în practicile de cultivare a solului şi în managementul resurselor naturale. Dezvoltarea şi implementarea acestui nou concept are drept scop promovarea unei agriculturi durabile, cu îmbunătăţirea calităţii produselor agricole şi a mediului. O astfel de abordare promite creşterea productivităţii şi a profitabilităţii, securitate alimentară, ridicarea calităţii vieţii fermierilor şi dezvoltarea armonioasă a zonelor rurale.

La această concluzie au ajuns şi reprezentanţii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, care, ca de fiecare dată în ultimii ani, s-au prezentat la AGRARIA cu stand propriu. Şi pentru că cercetarea aplicativă este deosebit de importantă pentru agricultură, Ovidiu Ranta şi colegii săi au decis că este oportun să aducă la Jucu un echipament de testare a nivelului de clorofilă din plantă. „Este vorba de un proiect inovator. Sistemul acesta funcţionează astăzi, cu unele erori şi anumite lăţimi de lucru. Iar noi am dori să dezvoltăm acest dispozitiv în direcţia creşterii eficienţei. Să reducem foarte mult nivelul de aplicare, în sensul că ne propunem să coborâm la scalări de 2 metri pătraţi sau chiar un metru pătrat. În acelaşi timp, încercăm să adaptăm şi să adoptăm sisteme de fertilizare lichidă care se pretează mult mai bine la metodele de aplicare cu rată variabilă, în aşa fel încât să comandăm fiecare duză şi să obţinem diverse cantităţi de distribuţie a fertilizanţilor în funcţie de necesarul din sol”, ne-a explicat Ovidiu Ranta. Echipamentul a fost prezentat şi ministrului Petre Daea, în prima zi de expoziţie.

agri-intel_b

Un proiect ambiţios
Sistemul GreenSeeker poate, spre exemplu, detecta suprafeţele cu aport diferit de azot cauzat de aplicarea diferenţiată a îngrăşămintelor organice lichide. Aceşti senzori vin montaţi în faţa tractorului şi comunică, prin sistemul ISOBUS sau printr-un soft adiacent montat în tractor, cu implementul din spate. Senzorii citesc cu o frecvenţă de o sută de ori pe secundă, ceea ce înseamnă o viteză de reacţie foarte mare, şi modifică norma de aplicare în timp real. Vorbim de maşini pentru fertilizare cu îngrăşăminte chimice granulate. „Noi dorim să dezvoltăm acest sistem. În prima fază, vrem să facem cartografiere prin metoda convenţională şi prin metoda aceasta inovativă şi non-invazivă. Şi să vedem dacă există diferenţe mari între ce citeşte senzorul şi ce ne dă metoda clasică, aceasta din urmă rămânând încă varianta ideală şi cea mai exactă. După care să venim şi să dezvoltăm metode de aplicare a fertilizanţilor lichizi în aşa fel încât fiecare senzor în parte să comande un segment de rampă şi nu toţi senzorii să comande întreaga lăţime de lucru. Sigur, este un proiect ambiţios, care necesită şi foarte multe resurse financiare şi foarte multe încercări în câmp, dar avem doctoranzi şi alţi studenţi care sunt implicaţi în acest proiect şi sper ca la următoarele ediţii să putem prezenta chiar rezultate concrete”, afirmă specialistul.

Solul e o resursă epuizabilă
Potrivit lui Ovidiu Ranta, din păcate, românii nu percep încă solul ca pe o resursă epuizabilă. Puţini sunt fermierii care înţeleg acest lucru şi care sunt dispuşi să investească în măsuri de ameliorare a proprietăţilor solurilor.
Pentru a evita levigarea, eroziunea solului şi poluarea mediului prin aplicarea neraţională a îngrăşămintelor, fermierii au la dispoziţie două mijloace eficiente, şi anume cartarea agrochimică a terenurilor, respectiv folosirea maşinilor agricole de fertilizat cu aplicare variabilă.

 daea-si-ranta-la-agraria_b

Ovidiu Ranta (dreapta): „Tehnica deşteaptă care se dezvoltă astăzi în permanenţă urmăreşte păstrarea proprietăţilor solului, reducerea tasării, a eroziunii, reducerea chimizării intensive. Toate acestea cu scopul prezervării resurselor şi pentru a putea discuta de dezvoltare durabilă, în aşa fel încât şi generaţiile care vin să beneficieze cel puţin de aceleaşi şanse pe care le-am avut şi noi”.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/235 (ediţia 1-14 mai 2019)

Vizualizat: 540 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?