Aceasta e o lege veche de când lumea, valabilă și în agricultură. În condițiile în care clima și regulile jocului se schimbă mereu, care ar fi tehnologiile ce asigură nu doar supraviețuirea, ci chiar profitul?
Michael Horsch, fondatorul companiei care îi poartă numele, consideră că prelucrarea minimă a solului reprezintă una dintre modalitățile prin care agricultura va continua să existe, indiferent de crizele prin care vom mai tot trece. Pentru a detalia, l-am întrebat pe Constantin Curcă, reprezentant Horsch în România, care sunt avantajele, dar și costurile acestor tehnologii.
”Dacă schimbarea în ceea ce privește tehnologia de prelucrare a solului nu va avea loc imediat sau într-un timp foarte scurt, în următorii cinci ani s-ar putea să nici nu mai exiști pe piață.
Practic, sunt 4 tehnologii de prelucrare a solului: tehnologia clasică și tehnologiile minimum tillage, strip-till și no-till. Horsch oferă utilaje pentru fiecare dintre aceste tehnologii. Dacă, astăzi, aplici tehnologia minimum tillage, prin încorporarea resturilor vegetale în sol crește cantitatea de humus; crește și permeabilitatea solului, dacă faci culturi verzi, care ajută la sporirea capacității solului de reținere a apei; prin toate acestea, îți creezi condițiile pentru semănat direct”, spune specialistul.
”Costurile cu tehnologia minimum tillage, per total, sunt, de fiecare dată, în orice situație, mai mici față de tehnologia clasică de prelucrare a solului. Putem să măsurăm foarte clar timpul petrecut pentru efectuarea lucrărilor pentru fiecare hectar de teren în parte, care, în sistemul minimum tillage, este mult mai redus decât în sistemul clasic. Putem să cuantificăm foarte clar producția obținută, la prețul pieței.
Pe lângă aceste avantaje măsurabile, sunt și câteva avantaje nemăsurabile. De exemplu, aplicarea tehnologiei minimum tillage duce la îmbunătățirea structurii solului, creșterea permeabilității solului și a fertilității naturale a acestuia. Amestecul de resturi vegetale duce la creșterea cantității de humus pe unitatea de suprafață, ceea ce influențează în mod direct felul în care solul poate fi prelucrat”, ne lămurește.
Constantin Curcă
”Sunt și câteva dezavantaje ale acestei tehnologii, pe care trebuie să le recunoaștem.
1. Aspectul cel mai important este schimbarea strategiei de erbicidare. Când aplici tehnologii minime de prelucrare a solului, vei face erbicidare de contact în momentul în care ies buruienile. Totuși, faptul că buruienile răsar mai devreme nu ar trebui să fie o problemă care să ne sperie: pe de o parte, asta înseamnă că am creat condiții mai bune de răsărire inclusiv plantelor, nu doar buruienilor. Pe de altă parte, faptul că pe un teren prelucrat cu tehnologia minimum tillage buruienile răsar mai repede, înainte de semănat, ne oferă șansa de a le combate chimic sau mecanic.
2. Un alt dezavantaj ar fi inconsecvența aplicării tehnologiei minimum tillage. Aici, un exemplu foarte clar sunt ultimii trei ani:
”Este de neînțeles să nu vrei măcar să experimentezi această tehnologie, având nenumărate exemple de la fermieri din imediata vecinătate, fermieri care lucrează în sistemul minimum tillage și care au rezultate. Dacă în momentul în care faci bani nu te gândești să încerci și alte tehnologii, vei ajunge o pradă sigură în fața concurenței.
Chiar dacă pe câmp vedeți tractoare de sute de cai putere cu utilaje Horsch, cu caracteristici tehnice de mare performanță, trebuie să știți că firma Horsch oferă aceleași soluții tehnice și fermierilor care au tractoare de la 80-90 CP, cât și fermierilor care lucrează cu tractoare de peste 600 CP. Nu doar fermierii mari își permit utilajele Horsch. Există o gamă de produse dedicate pentru clasa de putere mică, medie, mare și foarte mare”, mai spune Constantin Curcă.
”Nu vreau să spun eu cum ar trebui împărțiți acești bani, însă, legat de alocarea resurselor financiare pentru tehnologii conservative de prelucrare a solului, nu cred că am fi prima țară care ar face asta. De exemplu, Republica Moldova are, din 2008-2009, un program numit 2KR, susținut de guvernul japonez, prin care Ministerul Agriculturii din Republica Moldova subvenționează cu 15% din valoarea de achiziție a utilajelor minimum tillage sau no-till. Dacă vorbim despre aceste sisteme, fermierii moldoveni sunt cu mult înaintea fermierilor români. Rezultatele acestei măsuri se văd cu ochiul liber în dotarea fermelor și în modul în care se face agricultură în condiții de secetă extremă, când fermierii pot să semene direct și să țină sub control costurile”, consideră Constantin Curcă.
un articol realizat de
MEWI
mai multe pe această temă