Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Constantin Curcă despre avantajele și dezavantajele tehnologiei minimum-till

Publicat: 16 martie 2023 - 15:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Aceasta e o lege veche de când lumea, valabilă și în agricultură. În condițiile în care clima și regulile jocului se schimbă mereu, care ar fi tehnologiile ce asigură nu doar supraviețuirea, ci chiar profitul?

Michael Horsch, fondatorul companiei care îi poartă numele, consideră că prelucrarea minimă a solului reprezintă una dintre modalitățile prin care agricultura va continua să existe, indiferent de crizele prin care vom mai tot trece. Pentru a detalia, l-am întrebat pe Constantin Curcă, reprezentant Horsch în România, care sunt avantajele, dar și costurile acestor tehnologii.

Horsch minimum till_b


TIPURI DE PRELUCRARE A SOLULUI. CE SĂ ALEGI?


”Dacă schimbarea în ceea ce privește tehnologia de prelucrare a solului nu va avea loc imediat sau într-un timp foarte scurt, în următorii cinci ani s-ar putea să nici nu mai exiști pe piață.

Practic, sunt 4 tehnologii de prelucrare a solului: tehnologia clasică și tehnologiile minimum tillage, strip-till și no-till. Horsch oferă utilaje pentru fiecare dintre aceste tehnologii. Dacă, astăzi, aplici tehnologia minimum tillage, prin încorporarea resturilor vegetale în sol crește cantitatea de humus; crește și permeabilitatea solului, dacă faci culturi verzi, care ajută la sporirea capacității solului de reținere a apei; prin toate acestea, îți creezi condițiile pentru semănat direct”, spune specialistul.

 

AVANTAJE ȘI COSTURI ALE TEHNOLOGIEI MINIMUM TILLAGE


”Costurile cu tehnologia minimum tillage, per total, sunt, de fiecare dată, în orice situație, mai mici față de tehnologia clasică de prelucrare a solului. Putem să măsurăm foarte clar timpul petrecut pentru efectuarea lucrărilor pentru fiecare hectar de teren în parte, care, în sistemul minimum tillage, este mult mai redus decât în sistemul clasic. Putem să cuantificăm foarte clar producția obținută, la prețul pieței.

Pe lângă aceste avantaje măsurabile, sunt și câteva avantaje nemăsurabile. De exemplu, aplicarea tehnologiei minimum tillage duce la îmbunătățirea structurii solului, creșterea permeabilității solului și a fertilității naturale a acestuia. Amestecul de resturi vegetale duce la creșterea cantității de humus pe unitatea de suprafață, ceea ce influențează în mod direct felul în care solul poate fi prelucrat”, ne lămurește.

 Constantin Curca, reprezentant Horsch in Romania_b

 Constantin Curcă


UN DEZAVANTAJ: SCHIMBAREA STRATEGIEI DE ERBICIDARE


”Sunt și câteva dezavantaje ale acestei tehnologii, pe care trebuie să le recunoaștem.

1. Aspectul cel mai important este schimbarea strategiei de erbicidare. Când aplici tehnologii minime de prelucrare a solului, vei face erbicidare de contact în momentul în care ies buruienile. Totuși, faptul că buruienile răsar mai devreme nu ar trebui să fie o problemă care să ne sperie: pe de o parte, asta înseamnă că am creat condiții mai bune de răsărire inclusiv plantelor, nu doar buruienilor. Pe de altă parte, faptul că pe un teren prelucrat cu tehnologia minimum tillage buruienile răsar mai repede, înainte de semănat, ne oferă șansa de a le combate chimic sau mecanic.

 

2. Un alt dezavantaj ar fi inconsecvența aplicării tehnologiei minimum tillage. Aici, un exemplu foarte clar sunt ultimii trei ani:

  • În 2020, când a fost secetă pedologică extrem de agresivă în sudul și în estul României, foarte mulți fermieri au trecut la tehnologia minimum tillage, au închiriat sau au cumpărat utilaje pentru a prelucra minim solul.
  • Apoi, a venit anul 2021, un an fără secetă, când totul a fost la superlativ, iar o parte din cei care au aplicat tehnologia minimum tillage au fost probabil descurajați de faptul că au văzut că vecinul care a arat la o adâncime de 50 cm a obținut probabil câteva sute de kilograme de grâu în plus.
  • Dar după aceea, a venit anul 2022, când iarăși a fost secetă. Fermierii trebuie să se gândească ce urmează și pentru ce trebuie să fie pregătiți: va veni un an ca 2021 sau unul ca 2022 sau 2020?”, atenționează reprezentantul Horsch în România.

 

”NU DOAR FERMIERII MARI ÎȘI PERMIT UTILAJELE HORSCH!”


”Este de neînțeles să nu vrei măcar să experimentezi această tehnologie, având nenumărate exemple de la fermieri din imediata vecinătate, fermieri care lucrează în sistemul minimum tillage și care au rezultate. Dacă în momentul în care faci bani nu te gândești să încerci și alte tehnologii, vei ajunge o pradă sigură în fața concurenței.

Chiar dacă pe câmp vedeți tractoare de sute de cai putere cu utilaje Horsch, cu caracteristici tehnice de mare performanță, trebuie să știți că firma Horsch oferă aceleași soluții tehnice și fermierilor care au tractoare de la 80-90 CP, cât și fermierilor care lucrează cu tractoare de peste 600 CP. Nu doar fermierii mari își permit utilajele Horsch. Există o gamă de produse dedicate pentru clasa de putere mică, medie, mare și foarte mare”, mai spune Constantin Curcă.

 

FINANȚARE EUROPEANĂ


”Nu vreau să spun eu cum ar trebui împărțiți acești bani, însă, legat de alocarea resurselor financiare pentru tehnologii conservative de prelucrare a solului, nu cred că am fi prima țară care ar face asta. De exemplu, Republica Moldova are, din 2008-2009, un program numit 2KR, susținut de guvernul japonez, prin care Ministerul Agriculturii din Republica Moldova subvenționează cu 15% din valoarea de achiziție a utilajelor minimum tillage sau no-till. Dacă vorbim despre aceste sisteme, fermierii moldoveni sunt cu mult înaintea fermierilor români. Rezultatele acestei măsuri se văd cu ochiul liber în dotarea fermelor și în modul în care se face agricultură în condiții de secetă extremă, când fermierii pot să semene direct și să țină sub control costurile”, consideră Constantin Curcă.

 

 

un articol realizat de

MEWI

mai multe pe această temă

www.mewi.ro

Vizualizat: 845 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Costel Vînătoru: ”Cultura plantelor nu e o meserie. Este o MISIUNE!” | podcast agroSTORY #12

Costel Vînătoru: ”Cultura plantelor nu e o meserie. Este o MISIUNE!” | podcast agroSTORY #12

Este convins că destinul în viață i-a fost hărăzit de mic, încă din momentul în care a primit Sfânta Taină a Botezului. Toate deciziile au urmat aproape firesc, transformând copilul născut și crescut în zona de munte a Buzăului, într-unul dintre cei mai de seamă specialiști în legumicultură pe care îi are România, fiind de peste 36 de ani angrenat în activitatea de cercetare horticolă.

Este Costel Vînătoru, directorul Băncii de Gene şi Resurse Vegetale Buzău și ne împărtășește la #agroSTORY bucuria, dar și greutățile inerente ale pașilor făcuți în viață pentru a se împlini profesional și spiritual. Totul în jurul plantelor!

Vrei să afli toată povestea? Urmărește integral podcastul #agroSTORY: VINERI, 17 martie 2023, de la ora 19.00, pe canalul de youtube “revista Ferma”!

Cu Nicoleta Dragomir și Costel Vînătoru la o discuţie ALTFEL despre AGRICULTURĂ, PLANTE şi VIAŢĂ!

Mulțumim sponsorului BUSINESS AGRO CONSULTING din Girov, jud. Neamț!

Ionuț Cioranu și-a început studiile cu... Dreptul! Apoi a fugit la Zootehnie! | agroSTORY #11 Elena Mateescu ține pasul cu vremea! Ce vești aduce pentru fermierii români? | podcast agroSTORY #10 Mădălina și Raul, tinerii care au adus dronele agricole din viitor, în prezent! | agroSTORY #9
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?