Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Agricultura durabilă se face şi cu anvelope Michelin

Publicat: 14 noiembrie 2017 - 09:44
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe 21 septembrie a.c., în ferma Tudor 92 din localitatea Coşlogeni, judeţul Călăraşi, aproape o sută de fermieri au cunoscut avantajele anvelopelor Michelin în condiţiile unei agriculturi integrate, durabile economic şi, evident, rentabilă (AIDER).

Ferma Tudor 92 face parte din grupul administrat de Arnaud Charmetant. Alisa Farm Management exploatează în prezent peste 13.000 hectare de teren în zona de sud-est a României, prin trei societăţi comerciale. La ferma numită anterior se adaugă Concordia Agro şi Agricom Borcea. Cea din urmă exploateză terenul dintre Braţul Borcea şi Dunăre, o zonă de baltă care necesită abordări tehnologice speciale. În terasă sunt circa 6.500 hectare, iar evenimentul AIDER împreună cu Michelin s-a desfăşurat în această zonă de cultură. Totul era programat să înceapă undeva la ora 10 dimineaţa. Din nefericire, ploua (sau din fericire) şi bătea un vânt câinos la acea oră. Vremea nu a fost prea potrivită pentru demararea programului, aşa că gazdele au început cu câteva cuvinte. Fiecare în parte a punctat cele câteva “borne” pe care urma să le străbatem pentru a înţelege cum tehnologiile, prezentate apoi pe viu, ar putea aduce economii şi beneficii fermierilor interesaţi.

Agricultura durabilă se face şi cu anvelope MichelinClick pe poza pentru galerie!

Demonstraţia cu anvelopele Michelin a fost prima pe listă
Consumul de motorină se poate diminua semnificativ în cazul uzitării acestui tip de anvelope la presiunea de 0,6 bari. O presiune a pneurilor care prin mărirea amprentei la sol poate aduce atât scăderea tasării terenurilor agricole (lucru observat cu uşurinţă în demonstraţia numită „Lasagna”, unde tasarea cu pneurile umflate la 0,6 bari ajungea la doar 8 cm versus 20 cm în cazul pneurilor umflate la 2 bari), cât şi o mai bună aderenţă (amprenta la sol fiind de 75 cm la pneul cu 0,6 bari versus 50 cm la cel umflat cu 2 bari). Fapt care, spun specialiştii Michelin, ar aduce o economie de combustibil. Aşa se face că pentru a demonstra în câmp veridicitatea acestor afirmaţii, organizatorii au legat de un tractor John Deere 6195 M, cu o cuplă elastică, un alt tractor John Deere 8345 R (care cântăreşte aproximativ 10 tone). Primul tractor avea montate pe capotă două eprubete cu câte un litru de motorină şi un ecran electronic pe care se putea citi distanţa parcursă. Tractorul echipat cu eprubete a tras cele 10 tone pe câte 100 m distanţă. Prima eprubetă a alimentat tractorul având pneurile la 2 bari iar a doua eprubetă a alimentat tractorul când pneurile au fost stabilizate la presiunea recomandată de producător (Michelin), adică 0,6 bari. Diferenţa de consum a fost în favoarea pneurilor cu 0,6 bari. Mai precis 11% mai puţin combustibil consumat. Ceea ce este, trebuie să recunoaştem, un procent care contează în buzunarul oricărui fermier. Demonstraţia a fost întreruptă atunci când aproape că se apropia o furtună. Dar, până la urmă, cel puţin atunci când fermierii au ajuns la câmpul unde Arnaud Charmetant a pregătit o experienţă interesantă cu plante care pot fi semănate drept covor vegetal, soarele şi-a făcut apariţia printre nori.

Lotul a fost semănat cu o semănătoare în mirişte de la Kuhn
O maşină care are un buncăr dublu mare, unde se pot pune seminţe şi/sau îngrăşăminte, dar şi un buncăr mic, de plastic, unde se mai pot pune seminţe mai mici. Ideală pentru un amestec de trei plante. Fermierii au urmărit-o în acţiune şi erau evident încântaţi de felul în care planta boabele în mirişte. Dar să revenim la plantele din experienţă.
Rapiţa de toamnă a răsărit destul de bine, parcă un pic mai rar în zona de no-tillage. Lintea, având în vedere lipsa apei, „a scos capul” destul de bine, iar rădăcinile erau mai lungi decât partea aeriană. Cu nodozităţi bine creionate. Avantajul lintei este că aduce un pic de azot în sol iar peste iarnă piere şi nu mai trebuie folosit Glifosat. Lintea nu este prea bună în baltă, decât în amestec cu cel puţin o plantă care se intre în primăvară pentru un control al umidităţii excesive.
Bobul, având o sămânţă mare, a răsărit foarte slab iar în mirişte aproape deloc. Dar, în alte condiţii, bobul este una din plantele cu cel mai mare aport de azot.
Mazărea era înflorită deja, cu o răsărire destul de bună în toate variantele de lucru.
Măzărichea (de toamnă) a ieşit foarte bine şi era bine dezvoltată, iar rădăcinile au dezvoltat nodozităţi mai bune decât lintea. Dar necazul cu măzărichea este că poate deveni o problemă. Mai ales dacă se cultivă floarea-soarelui. Ca orice leguminoasă, este rezistentă la Glifosat şi poate produce îmburuienări. E foarte bună în baltă, japonezii chiar o foloseau la regenerarea orezăriilor.
Printre plantele pentru covor vegetal au mai fost gramineele (ovăz şi secară forestieră), dar şi floarea-soarelui. Acestea pot fi folosite şi pentru un păşunat controlat. Ca şi trifoiul roşu, care, din nefericire, era foarte rar. Semn că nu-i priesc solurile cu pH mare. Muştarul a răsărit foarte bine, dar a fost atacat de dăunători şi era pe cale să capoteze.

Ţine la distanţă prădătorii... domestici
Latirusul, o leguminoasă mai rar întâlnită chiar şi de către agronomi (Alexandru Sima, un tânăr agronom care lucrează de 5 ani în firmă şi de 8 ani în agricultură, a mărturisit că e prima dată când o întâlneşte şi o cultivă), a răsărit destul de bine iar dezvoltarea vegetativă era chiar luxuriantă ţinând cont de regimul pluviometric din experiment. Chiar dacă sămânţa este un pic mai mare decât la mazăre şi are o formă pătrăţoasă. Seamănă mai degrabă cu o pietricică de griblură. Deşi este o plantă un pic cam agresivă, rădăcinile ei erau bine locuite de nodozităţi. Nu e indicată pentru consumul animalelor şi de aceea e bună de pus în zonele unde sunt probleme cu păşunatul... „subversiv”.
Explicaţiile ne-au fost oferite de preşedintele AIDER, Arnaud Charmetant, şi de inginerul agronom Alexandru Sima.
Dincolo de lotul demonstrativ, la vreo 500 m, un U 650 scotea un fum şi un praf cu discul în urma sa şi „urla” cât toate cele trei tractoare John Deere prezente în câmp. Semn că progresul tehnologic poate fi privit şi din acest punct de vedere, iar abordările integrate, durabile economic sunt, cu certitudine, nu numai rentabile, ci şi prietenoase cu solul. La fel ca şi anvelopele Michelin care „încălţau” aşa de bine tractoarele John Deere.

 

COVORUL VEGETAL COMBATE AGRESIUNILE EXTERNE ASUPRA SOLULUI
Arnaud Charmetant a folosit o comparaţie destul de plastică pentru a sugera ce fac plăntuţele pentru stabilitatea solului împotriva eroziunii: „Covorul vegetal, prin rădăcinile dezvoltate, este precum o reţea de fier beton într-o placă”. Chiar mai mult, a precizat francezul, absolut nici un scarificator nu poate face ceea ce reuşeşte un covor vegetal bine ales. Tocmai de aceea a încercat să facă o experienţă interesantă, ce a constat în cultivarea diverselor culturi pretabile pentru un amestec cât mai eficient în condiţii normale. Fără irigaţii! De la 15 august, când s-a semănat câmpul demonstrativ, până pe 21 septembrie (momentul evenimentului AIDER), au căzut doar 2 litri de apă/mp. Pregătirea solului s-a realizat de la răsărit spre apus, iar semănatul s-a produs pe direcţia miazănoapte spre miazăzi. Prima variantă a fost cu două treceri cu Jockerul, apoi o singură trecere cu Jockerul şi o cărare tehnologică, a treia variantă nu a presupus nici o agresiune asupra solului, iar cea de-a patra, o lucrare aproape clasică, cu o trecere de Jocker urmată de un Tiger şi de un disc. Răsărirea a fost mai bună la seminţele mai mici, care au reuşit să foloseacă mai bine puţina apă din sol.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

Vizualizat: 264 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Cine şi-a făcut anul acesta timp pentru a vizita INDAGRA, expoziţia naţională de agriculută, a putut admira la standul Asociaţiei HolsteinRo câteva dintre cele mai performante vaci de lapte din România. Printre acestea, un exemplar aparţinând societăţii Panifcom Iaşi, administrată de Liviu Bălănici, care a încheiat cea de a doua lactaţie cu o producţie de 13.636 de litri, iar în primele 128 de zile din lactaţia a treia a ajuns la 6.800 de litri.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Porc Crescut Româneşte Strugurii moldoveneşti, la mare căutare
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?