Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Un AN CU CAPRICII pentru VITICULTURĂ

Publicat: 13 noiembrie 2017 - 13:40
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În general, pentru mulţi podgoreni, anul viticol a fost unul contradictoriu. Cel puţin aşa a apreciat Viorel Dima, fermier care deţine câteva hectare de viţă-de-vie în judeţele Galaţi şi Vrancea. L-am întâlnit toamna aceasta la „Ziua Recoltei” gălăţene, prezentându-şi producţia finală - must şi vin. 

„A fost un an cu capricii încă de la debut; prima dată, a venit zăpada mieilor din aprilie. La puţin timp a apărut şi o brumă groasă, care a distrus tot ce a mai scăpat. În plantaţia de la Iveşti, judeţul Galaţi, unde am cinci hectare, din care jumătate cu struguri de masă, restul cu Fetească regală, suprafaţă pe reconversie din 2011, nu am avut producţie absolut deloc. Aceeaşi situaţie a fost şi la vecinii mei viticultori”, ne-a declarat viticultorul.

dima-viorel_b

Cultură costisitoare cu subvenţie mică!

Viorel Dima deţine la Odobeşti, în judeţul Vrancea, zece hectare de vie (jumătate cu soiul Muscat Ottonel şi jumătate cu Cabernet Sauvignon). A deţinut o suprafaţă mai mare, dar a trebuit să reducă din plantaţie, pentru că, susţine fermierul, via este cea mai costisitoare cultură de la noi în ţară şi primeşte cea mai mică subvenţie raportat la cheltuielile de întreţinere.
În zonele unde nu au fost probleme climaterice, producţiile au depăşit media multianuală. De exemplu, la Muscat Ottonel, viticultorul a obţinut peste 13 tone la hectar, la Cabernet Sauvignon - 11 tone, iar la Fetească Neagră - 16 tone. După cum susţine, strugurii sunt de calitate, sănătoşi, semn că i-a ţinut bine cu cele nouă tratamente aplicate.
Bucuria viticultorului este că prin mecanizare (la lucrări precum retezatul, plivitul lăstarilor, fertilizatul şi stropitul, ca şi recoltatul) nu a mai fost nevoit să folosească forţă de muncă - principala problemă cu care se confruntă şi viticultura românească.

Lucrările mecanizate - un trend în expansiune

„Cu ce am venit nou sunt prestările de servicii către terţi, având în vedere că forţa de muncă e din ce în ce mai scumpă, viile se coc cam toate odată şi cererea este mult mai mare decât oferta. Am recoltat cu combina, dar am prestat către alţii. E un trend care se va menţine şi în anii următori. Majoritatea fermierilor la care am prestat lucrări vor să continuăm şi în anul următor, deoarece recoltarea mecanizată este de multe ori net superioară celei manuale. Suntem în al patrulea an în care culegem mecanizat şi am de gând să mai achiziţionez o combină sau două, că cererea e mare”, ne-a declarat Viorel Dima.

Viticultorul consideră că în domeniu „ar fi o piaţă pentru prestatorii de servicii viticole din cauza scumpirii forţei de muncă şi a împuţinării acesteia. Deci se prefigurează o dezvoltare explozivă a prestatorilor de servicii, în principal recoltatori. Dacă celelalte lucrări din timpul anului le mai poţi decala în funcţie de posibilităţi, fără să fie vreo repercusiune majoră asupra producţiei, recoltatul nu prea poţi să-l decalezi când vrei tu şi atunci se declanşează simultan. Și la noi în ţară va fi tot timpul penurie de forţă de muncă, la recoltat în primul rând, şi mai urmează retezatul, care necesită o cantitate mare de ore de muncă şi scump. Practic, tai frunză la câini, că asta faci, tai nişte frunze şi plăteşti omul cu 80-90 lei pe zi, apoi aştepţi să-ţi crească frunza la loc. Nu-i nici o afacere!
Deci, eu fac prognosticul că în următorii ani piaţa se va dezvolta foarte mult. O să vedem combine de recoltat struguri în toate podgoriile, pentru că altfel o să rămână viile neculese”.

DSC08560_b

Pe larg despre acest subiect aflați din revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

Un articol scris de MARIAN MUȘAT

Vizualizat: 546 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?