Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Topograf şi tânăr fermier

Publicat: 11 octombrie 2018 - 01:46
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Daniel Nicolae Grecu, din Orăştie, jud. Hunedoara, a fost prezent la Târgul Agraria de la Jucu pentru a se informa despre tot ceea ce înseamnă tehnologie şi tehnică agricolă NOUĂ, interesat fiind de unele utilaje pentru exploataţia sa, dar şi pentru a se fotografia la standul revistei FERMA ca participant la concursul „Căutăm oameni de copertă”.

Hunedoreanul Daniel Nicolae Grecu a împlinit 37 de ani şi are o fermă vegetală întinsă pe 20 hectare cultivate cu cartof şi cultura mare, într-o localitate din apropiere de Geoagiu. Exploataţia a preluat-o de la părinţii săi. Terenul îl lucrează împreună cu soţia sa. Din când în când mai ajută şi ăi bătrâni, atât cât îi ajută puterile. Fermierul este învăţat cu munca agricolă încă de pe vremea copilăriei, pe când elev în clasele primare fiind, îşi însoţea părinţii la câmp.

Terenul de luncă invită la muncă!
„Terenul le care-l lucrează este aşezat în Lunca Mureşului; în general se lucrează bine, dar la schimbările climatice de acum, e nevoie de irigaţii pe perioada verii, mai ales pentru cartof”, a explicat producătorul agricol din Orăştie.
În ferma lui, cultura cartofului se întinde pe şapte hectare. În ultimii ani, recoltele obţinute s-au apropiat de 50 de tone la hectar. Mulţumitor, după aprecierea cultivatorului. Sămânţa o procură de la un partener de afaceri din judeţul Covasna. Pune mai multe soiuri, atât olandeze, cât şi româneşti, multicolore: albe, roşii, movulii...
Un hectar şi ceva este cultivat cu ceapă din arpagic, soiuri româneşti, mai bine adaptate la condiţiile noastre. Producţia legumei... „lacrimogene” se ridică undeva la 40 de tone la hectar, realizată în urma obţinerii unei densităţi la plantat între 800 şi 1.000 kg sămânţă de arpagic, în condiţiile aplicării unei tehnologii clasice de cultivare.

Ceapa are preţ... „lacrimogen”!
Cultivatorul Daniel Nicolae Grecu nu deţine suficientă capacitate de depozitare, de aceea este nevoit să vândă roadele pământului încă de la recoltare. În acel moment, preţurile sunt cele mai joase cu putinţă. De obicei, la fiecare sfârşit de săptămână - sâmbăta şi duminica - este prezent cu dubiţa în pieţele agroalimentare din localităţile din împrejurimi: Orăştie, Cugir, Geoagiu, oferind marfă proaspătă, selectată cu grijă. „La ceapă, în toamnă, am fost nevoit să vindem en gros cu circa 70 de bani kilogramul; la jumătate, în timp ce pe piaţa liberă la tarabă preţul era de 1,5 lei/kg. Dacă am fi avut spaţii moderne, cu atmosferă controlată, altfel ne-am fi mişcat! La cartof, dezastru, preţul a fost anul acesta destul de prost, o bună bucată de timp s-a menţinut la 60 de bani kilogramul”, ne-a declarat cu o uşoară mâhnire Daniel Nicolae Grecu.
Una peste alta, acesta recunoaşte că preţul acoperă cumva costurile de producţie, dar depinde de la un sezon la altul. Au fost ani când venitul firmei a fost la limită!
Între problemele cu care se confruntă fermierul din Orăştie, pe primul loc e forţa de muncă. Sunt perioade când are mare nevoie de resursă umană sezonieră şi nu găseşte. Apoi, ar vrea să extindă suprafaţa exploataţiei agricole, însă zona este limitată, nu se găseşte atât de lesne teren de preluat în arendă sau de cumpărat.

Fără „vocaţia” proiectelor comunitare!
Fermierul hunedorean, după cum a afirmat, nu are ...”vocaţia” proiectelor cu finanţare europenă. „Nu ne-am încumetat să depunem dosarele. Am considerat că e o mare bătaie de cap! Dar ar fi şi o altă problemă. Eu am şi un alt job. Sunt inginer topograf şi fac lucrări de specialitate, ceea ce uneori îmi ocupă mult din timp”, a încheiat fermierul.

Daniel Nicolae Grecu_b
Daniel Nicolae Grecu: „Atunci când avem nevoie stringentă de un utilaj, de o investiţie, mai facem un leasing sau cumpărăm din împrumuturi bancare sau din propriile resurse. Ne-am dotat cu două tractoare şi cu remorcile aferente de la Tehnodiesel, de care suntem mulţumiţi. Pentru cultura cartofului dispunem de utilajele necesare: avem sortator, maşină de plantat, plug de muşuroit, utilaj de scos tuberculii... Am venit la Agraria şi pentru că sunt interesat de o maşină de administrat îngrăşăminte chimice şi de o instalaţie de erbicidat mai performantă. Am văzut ceva numai bun pentru ferma mea la standul companiei Amazone. Preţul îl voi negocia direct cu dealerul zonal”.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/215 (ediţia 1-14 iunie 2018)

 

Vizualizat: 3818 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?