Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

"Somnul națiunii naște monștri"

Publicat: 26 noiembrie 2013 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Prin telefon, email și direct la Indagra, mulți au fost curioși să afle de la mine substratul "conflictului" în desfășurare dintre Ferma și Profitul agricol

Click pe poza pentru galerie!

Tuturor le explic că sunt două mari motive: unul ideologic, iar celălalt care ține de rațiuni de marketing.
Din cauza faptului că partidele politice duc lipsă de strategi și strategii politice agricole coerente, încetul cu încetul în jurul celor două publicații s-au cristalizat simpatiile pentru una din cele două mari ideologii agricole prezente pe bătrânul continent - cea occidentală și cea estică, rusească.

Agricultura românească s-a aflat permanent sub influența totală a fenomenelor agrare din Rusia și există paralelisme clare în acest sens, în evoluțiile ciclice. Acestea presupun trecerea de la exploatarea parcelară a pământului la cea în sistem latifundiar și invers. Adică practicarea agriculturii la extreme (fărâmițarea terenului - comasarea terenului prin constrângere), fără a interpune un sistem echilibrat, cum este cel al fermei familiale.

Câteva similitudini:

1595 - "legământul lui Mihai Viteazul", considerat de Nicolae Bălcescu drept începutul șerbiei/iobăgiei țăranilor în Țara Românească. Pentru a putea începe lupta de realizare a unității naționale, el dă legământul țăranilor de moșie, ca aceștia să nu mai poată pleca pe alte moșii
1597 - cazul lui Boris Godunov privind legarea de glie a țăranului
1861 - manifestul lui Alexandru al II-lea în Rusia privind "Dăruirea milostivă oamenilor iobagi a drepturilor locuitorilor liberi din mediul rural"
1864 - actul lui Cuza-Vodă pentru emanciparea țăranilor
1905 - răscoala țărănească din Rusia
1907 - răscoala țărănească din România

Plus ciclul agrar complet început la instalarea comunismului în cele două țări, prin instaurarea latifundiilor (de tip CAP și IAS în România) și sfârșitul anilor '90, prin dezmembrarea aproape totală a latifundiilor și trecerea la sistemul parcelar.

Mai concret, în România, în 92 de ani (1921-2013) s-a produs un ciclu agrar și jumătate. Prin legea din 1921, moșiile boierești au fost împărțite țăranilor, iar în momentul instaurării comunismului, din 1947 până în 1962, parcelele au fost comasate în latifundii de tip CAP și IAS. La momentul fiecărei comasări și parcelări, România a trecut printr-o accentuată scădere a producției agricole (1921-1936, 1950-1970 și 1989-prezent).

Gândiți-vă puțin... din cei 92 de ani, bietul popor român a trebuit să suporte 58 de ani de scădere a producției agricole, plus 10 ani de înfometare comunistă (anii '90). Acest lucru a distrus însăși fibra poporului român.

România, din cauza perpetuării la conducere a foștilor "vizionari" comuniști din domeniul agricol, adoptă în continuare strategiile de implementare a acestor cicluri agrare. Iar revista Profitul agricol pare-se că susține intens această ideologie, din moment ce abundă în articole care tratează tema cooperativizării drept soluția cea mai eficientă pentru agricultura românească. Și să fie foarte clar, cooperativa ca formă de asociere (inclusiv a fermelor de tip familial) pentru achiziția de inputuri, vânzarea la comun a producției, negocierea la comun a prețurilor etc., nu are nimic de-a face cu ideologia cooperatistă pe care o incriminăm.

Într-un editorial, redactorul-șef George Ostroveanu se gândește la pericolul destrămării actualelor latifundii într-un viitor nu prea îndepărtat: "Vă gândiți ce ar însemna destrămarea lor în - să zicem - viitorii 10-20 de ani?" (Profitul agricol nr. 41/2013, pag. 3).

Și alți actuali și foști oficiali care-și mai dau cu părerea în revista lui Ostroveanu văd prin dezvoltarea latifundiilor și integrarea țăranilor în cooperative agricole de producție calea de urmat în România. Suprapunerea acestei strategii care încă are foarte mulți adepți la noi, pe strategia Uniunii Europene de dezvoltare a agriculturii, a dus inevitabil la scădere dramatică și prelungită a producției agricole, cea mai mare dintre două cicluri agrare (1989 -2013).

Dar care este strategia occidentală? Ciclurile agrare au existat și în Occident încă de pe vremea romanilor, dar ele au fost întrerupte prin interpunerea între cele două sisteme de producție deficitare - parcelele și latifundiile - a unui al treilea sistem, cel al fermelor familiale. Prin dezvoltarea acestor ferme de familie în jurul anilor 1750, ciclurile agrare nu s-au mai produs, iar producția agricolă a crescut constant și fără scăderi abrupte. Astfel, toată lumea este de acord că datorită acestui fenomen, Occidentul a realizat saltul uriaș înainte din zilele noastre.

Necesitatea dezvoltării unui număr mare de ferme familiale în România, pentru a reduce incidența ciclurilor agrare, adică a sistemelor de producție aflate la extreme, s-a cristalizat în jurul academicianului Otiman, dar și în jurul revistei Ferma, cu mult înainte de aderarea țării noastre la UE. Din păcate, din cauza omniprezenței "fantomei comuniste" la toate nivelurile de conducere a agriculturii, aceste voci care militează pentru susținerea fermei de familie sunt prea puțin ascultate...

De acum înainte vom duce eforturi pe toate căile posibile pentru a promova acest sistem, deoarece nu este posibil ca un ministru tânăr să declare, în anul de grație 2013, că: "Cei care au până la 5 hectare vor primi o plată mai mică, pentru a-i determina să se asocieze, pentru a-i determina să lucreze în comun terenurile".

Să se înțeleagă, de către "binevoitorii" care vor sări cu acuze de tot felul, nu suntem împotriva asocierii producătorilor agricoli. Dimpotrivă, am susținut și susținem acest deziderat. Însă asocierea este un act voluntar și câtă vreme oamenii îl percep așa, șansele să adere la o structură sau alta sunt mult mai mari decât impunerea unei ideologii care nu are nici o legătură cu libertatea de a alege!

Latifundiile, exploatațiile de mari și foarte mari dimensiuni trebuie să existe, însă nu singure. Problema apare atunci când este susținută comasarea excesivă a parcelelor - identificabile în politica agricolă națională ca gospodării de subzistență - și transformarea lor în latifundii, după ideologia comunistă.

La fel cum parcelarea excesivă duce inevitabil la imposibilitatea practicării agriculturii pe suprafețele respective. Susținerea și dezvoltarea căii de mijloc - ferma familială - asigură însă echilibrul, împiedicând apariția agriculturii ciclice, desfășurată exclusiv în jurul celor două extreme.

Vizualizat: 547 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?