Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Semănat decalat în solarii

Publicat: 13 mai 2018 - 01:44
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

“Tomata” a devansat lucrările în răsadniţe 

Temperaturile ridicate din prima jumătate a sezonului alb, dar şi dorinţa de a se înscrie în programul “Tomata” şi să primească sprijinul de stat de 3000 euro au zorit legumicultorii să se apuce mai devreme de lucru în solar. În comuna Matca, primul ciclu de producere a legumelor extratimpurii a fost decalat cu circa o săptămână.

Rasaduri_b

“Pentru mulţi dintre producătorii agricoli din Matca, sezonul de semănat al seminţelor de legume (tomate, ardei, vinete) pentru culturile extratimpurii a fost decalat cu circa o săptămână. În mod normal, lucrarea de semănat a tomatelor se realiza undeva între 7 şi 10 ianuarie, însă anul acesta a început de pe 3 ianuarie. Unii legumicultori mai perseverenţi s-au grăbit să pună sămânţa în patul germinativ încă din luna decembrie 2017”, ne-a declarat Cătălin Petrache, Director de Dezvoltare al companiei Marcoser.
În comuna Matca, cel mai întins bazin legumicol din ţară, unde suprafaţa de solarii ocupă mai bine de o mie de hectare şi în fiecare an se produc peste 200 de milioane de kilograme de legume, semănatul castraveţilor fost a devansat, debutând în perioada 20-25 ianuarie. De regulă, aşa cum s-a întâmplat în anii trecuţi, lucrarea era programată a se realiza în intervalul 28 ianuarie - 5 februarie.

Paştile şi subvenţia de 3.000 euro au grăbit primul ciclu de producţie
Alte cauze care ar conduce la grăbirea semănatului legumelor în solarii, mai devreme faţă de perioada obişnuită, ar fi Sărbătorile Pascale, care cad în data de 8.04.2018, dar şi ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate, cu subvenţia de 3.000 de euro. “Este practic un decalaj de aproximativ o săptămână, ceea ce este un lucru bun, având în vedere condiţiile meteorologice favorabile pentru fermieri, decalaj care ar putea să aducă o timpurietate de 7-10 zile la recoltare şi ieşirea legumelor pe piaţă. Desigur, doar decalarea datei de semănat nu asigură obţinerea extratimpurietăţii, acest aspect fiind mult influenţat de ceilalţi paşi tehnologici de care fiecare fermier ar trebui să ţină cont: perioada de germinare, lucrarea de repicat, transplantarea şi tehnologia în sine de întreţinere până la recoltare”, a precizat Cătălin Petrache.

Mai devreme cu două săptămâni
Potrivit lui Florin Ciocan, liderul Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Producători de Legume şi alte Produse Agricole Zootehnice Matca, „s-a semănat mai din timp, cu cel puţin două săptămâni, pentru ca legumicultorii să se încadreze în programul de tomate şi să primească subvenţia de 3.000 euro. La noi s-a semănat roşia, unii chiar au făcut-o înainte de Crăciun! Puţini, cei care au avut încălzire: centrală, sobe de rumeguş. Dacă nu dai foc să faci căldură, nu ai cum să ieşi din timp cu tomate pe piaţă; nu ai cum! Problema este când plantăm, de cum se dezvoltă răsadul. Semănatul se face la comun; se înţeleg mai mulţi cultivatori şi unul se ocupă special de aşa ceva, amenajând o răsadniţă mai mare. Patul germinativ se face cu mraniţă, cu îngrăşământ natural de vacă, nu de oaie, cu turbă şi se dă tratamentul cu Previcur Energy, un fungicid sistemic pentru combaterea bolilor produse de ciupercile Oomycetes de sol şi foliare la legume şi pepeni”, ne-a declarat Florin Ciocan.
Cultivatorul din Matca a susţinut că a semănat ardeii pe 16 ianuarie, punând în pământ 11.500 seminţe pentru 27 de ari. Florin Ciocan nu cultivă tomate, deoarece nu dispune de condiţiile necesare.


“CEL MAI BUN AN DIN CEI 20 DE CÂND PRODUC TOMATE!”
Costel Bratu, legumicultor din comuna Matca, a semănat de pe 3 ianuarie tomatele. A pus în răsadniţă circa 4000 de seminţe pentru a obţine în jur de 3.200 fire de răsad de tomate pentru o suprafaţă de zece ari de solar. “Vremea blândă mi-a permis să încep semănatul mai devreme cu vreo opt zile. Tinerele plante au răsărit, va urma răritul şi la începutul lui februarie plantăm în solar. Noi facem răsadul la pahare acasă”, ne-a declarat cultivatorul.
Acesta a susţinut că va semăna castraveţii nu pe 10 februarie, cum este de obicei, ci mai devreme, depinde cum va evolua vremea. Cei care au centrală cu încălzire vor intra mai de timpuriu să pună sămânţa în răsadniţă. „Pentru mine a fost cel mai bun an din cei 20 de când am venit de la Bucureşti să mă ocup de legume în Matca. În primăvara trecută, am avut o recoltă de roşii foarte bună, preţul a fost mai mult decât mulţumitor, dar sunt foarte bucuros că am finalizat programul de tomate şi am luat subvenţia de 3.000 de euro”, a precizat Costel Bratu.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/207 (ediţia 1-14 februarie 2018)

Vizualizat: 475 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?