Schimb de experienţă în ferme: Ce au în comun fermierii din Franţa cu cei din România!

FOTO: Mihai Iancu Sr., Mihai Iancu Jr.

În urmă cu patru ani, Mihai Iancu Jr. a fost într-un schimb de experienţă în Franţa, printr-un program organizat de Asociaţia Quimper - Sântămăria Orlea - Pays de Haţeg. Anul acesta, prin programul Erasmus şi în colaborare cu Asociaţia Quimper şi Asociaţia Intercomunală Ţara Haţegului, 7 elevi şi două profesoare de la ”Maison familiale rurale” (MFR) Plabennec-Ploudaniel au făcut practică în ferme din Haţeg. Astfel stagiarii francezi Ludovik Simon şi Kevin Kevran (18 ani) au lucrat timp de trei săptâmâni în ferma familiei Iancu, iar ceilalţi au fost repartizaţi la ferme din Densuş, Pui, Bărăşti şi Subcetate (jud. Hunedoara). 

Noi i-am vizitat în penultima zi a şederii elevilor francezi, prilej cu care primarul localităţii, Ioan Vlad, le-a înmânat acestora certificatele de participare la program. Prezenţi au fost şi Anca Rusu, voluntar al Asociaţiei Intercomunale Ţara Haţegului, şi Ioan Bârsescu, localnic care a lucrat timp de mai mulţi ani în Franţa.

Foto: Stagiarul francez Ludovik Simon şi primarul Ioan Vlad

Liceul MFR Plabennec-Ploudaniel funcţionează în sistem alternativ şi este echivalentul învăţământului dual de la noi: în fiecare lună elevii au două săptămâni de şcoală şi două săptămâni de practică în ferme.

Foto: Stagiarul francez Kevin Kevran, Ioan Vlad şi Mihai Iancu jr.

Ce au în comun fermierii din Franţa cu cei din România

Ludovik şi Kevin sunt fii de fermieri şi fac practică în fermele părinţilor lor, situate undeva în nordul Franţei. Ambele ferme sunt mixte: cultivă porumb, orz şi rapiţă şi cresc vaci de lapte. Obişnuiţi cu munca, tinerii s-au implicat activ în toate activităţile din ferma familiei Iancu.

Întrebat despre diferenţele observate între fermele părinţilor lor şi cele din Ţara Haţegului, Ludovik Simon a remarcat mai ales că "dotarea tehnică este mult superioară în Franţa, la fel şi dimensiunea parcelelor. Desigur, structura solului diferă, la fel şi clima, iar de aici şi diferenţele de producţie".

Ca asemănări, cei doi au evidenţiat "hărnicia şi dragostea pentru pâmânt şi animale, dar şi pasiunea pentru tehnica agricolă". Aici cei doi tineri francezi au preferinţe clare: Ludovik este fan Valtra, iar Kevin fan John Deere.

Foto: Mihai Iancu Jr. (stg) alături de stagiarii francezi Kevin Kevran (mijloc) şi Ludovik Simon

Asociere pentru binele comunităţii

Asociaţia Quimper - Sântămăria Orlea - Pays de Haţeg a adus ajutoare în zonă imediat după 1989, iar din anul 2000 au început şi schimburile culturale şi de experienţă între elevi. Din 2008, împreună cu Asociaţia intercomunală Ţara Haţegului se organizează şi schimburile de experienţă dintre fermieri. "Francezii folosesc asocierea în folosul comunităţilor locale şi acolo am învăţat multe lucruri interesante pe care le-am pus în practică atât la pensiunea noastră, cât şi în comună", precizează Mihai Iancu Sr.

Anul acesta, patru primari din Asociaţia Intercomunală Ţara Haţegului şi-au asumat susţinerea unor şcoli de vară, prin care circa 200 de copii din zonă, alături de voluntari din Franţa, au învăţat limba franceză.

 De la stg. la dr.: Mihai Iancu Sr., Mihai Iancu Jr., Kevin Kevran şi Ludovik Simon, Anca Rusu, Ioan Vlad şi Ioan Bârsescu (jos cu pălărie)

Ce le lipseşte fermierilor din Sălaşu de Sus

Având o suprafaţă totală de 22.300 ha, din care mai puţin de jumătate teren agricol, în comuna Sălaşu de Sus agricultura şi agroturismul sunt principalele activităţi. În ultimii ani, prin arendare şi comasare se lucrează suprafeţe tot mai mari. Există vreo 50 de fermieri activi care practică o agricultură peste nivelul de subzistenţă. Totuşi, una dintre problemele crescătorilor de animale din zonă rămâne lipsa unui abator.

Nu se poate fără muncă

Dacă la început, oamenii erau sceptici în ceea ce priveşte proiectele cu fonduri europene, "acum nu există destui bani pentru câţi doritori sunt să acceseze aceste fonduri", ne-a declarat Ioan Vlad, adăugând: "Tinerul a priceput că nu se poate fără muncă şi fără meseriaşi, iar acum avem perspective bune pentru dezvoltarea comunei noastre. Terenurile sunt lucrate şi a apărut o nouă generaţie de fermieri".

Şansa e agroturismul

În plus, agroturismul poate fi "şansa" revigorării satului românesc şi, implicit, a micilor fermieri şi afaceri locale. Probabil acesta este singurul efect pozitiv al crizei pandemice prin care trecem. Numeroasele pensiuni din zonă au beneficiat de afluenţa turiştilor. Dacă înainte veneau mulţi turişti străini, acum vin mult români, în grupuri mici, de obicei familii care se cunosc între ele. "Omenii se reîntorc la rădăcini şi caută ceva ce au pierdut. Zona rurală are avantajele ei, dar contează mult serviciile conexe turismului, începând de la o mâncare curată. Asocierea, colaborarea şi parteneriatul public-privat sunt soluţiile pentru dezvoltarea comunităţii locale", consideră Ioan Vlad.

CITEŞTE AICI POVESTEA FERMEI DE FAMILIE A LUI MIHAI IANCU JUNIOR! 

un reportaj de

GHEORGHE GHIŞE