Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Să nu ne temem de organismele manipulate genetic!

Publicat: 18 noiembrie 2009 - 16:00
5 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Atunci când respingi, cu vehemenţă, o anumită acţiune sau negi un fapt care s-a petrecut în realitate, trebuie neapărat să o faci cu argumente solide, care să fie în stare să-l convingă pe cel cu care discuţi că dreptatea este de partea ta.

Click pe poza pentru galerie!

Altfel, negaţia sau opoziţia pe care o faci fără argumente este doar un act emoţional, izvorât din necunoaştere sau din dezechilibrarea stereotipului dinamic de gândire pe care ţi l-ai făurit din experienţa trecută.

Cea mai înţeleaptă atitudine pe care trebuie să o iei atunci când te găseşti în faţa unui fenomen pe care nu-l înţelegi, nu trebuie să fie una reactivă, de fascinaţie, în care judecata se opreşte, ci mai degrabă una proactivă, de contemplaţie, în care mintea să intre „în alertă” şi să selecteze din mulţimea de variante ceea ce este corect şi adevărat, şi să respingă ceea ce reprezintă contrariul.

În faţa tehnologiei de transgeneză, prin intermediul căreia geneticienii aduc în genomul unei specii, gene de interes, preluate de la alţi indivizi aparţinând aceleaşi specii sau de la specii îndepărtate, modificând structura şi funcţionalitatea unor ţesuturi sau aparate, unii oameni, din necunoaştere, reacţionează reactiv şi resping din start o asemenea acţiune.

Pe o astfel de bază s-a creat, în rândul consumatorilor, mai ales din Europa, "mişcarea” împotriva organsimelor modificate genetic.


Este justificată o astfel de acţiune?

Nicidecum, este răspunsul meu. Această acţiune nu are nici un sprijin ştiinţific care să o susţină. Pentru a-mi argumenta afirmaţia, voi spune doar că natura însăşi a produs, întâmplător, şi încă mai produce modificări genetice tot atât de mari ca şi geneticienii care, în mod voit, îmbogăţesc sau sărăcesc genomul speciilor de micro şi macroorgansime.

Geneticienii au dovedit că genele care funcţionau la un moment dat, în decursul istoriei, la o anumită specie, nu au fost eliminate din genom atunci când mutaţiile au produs modificări atât de mari încât aceasta s-a transformat, prin evoluţie, într-o altă specie.

S-a demonstrat că păsările păstrează în genomul lor chiar unele gene majore care existau la reptilele din care acestea provin, doar că ele nu funcţionează. Şoarecele şi găinile, dar şi noi, oamenii, avem în genomul nostru, „în stare dormindă”, destul de multe gene virale sau chiar câteva zeci de gene de origine bacteriană.

În mod curent, în toată lumea vie, cu fiecare diviziune a celulelor somatice sau reproductive, au loc câteva milioane de evenimente de mutaţie, prin pierderea sau adaosul de nucleotide nefireşti. Multe dintre ele sunt eliminate de către „service-ul” reparator al materialului ereditar, iar altele sunt păstrate, însă fără ca ele să se manifeste vizibil în fenotip.

Cu trecerea generaţiilor, însă, prin acumulare şi recombinare, ele vor da naştere la modificări genetice sesizabile, care se moştenesc în descendenţă.

Dacă la toate acestea mai adăugăm şi faptul că unele gene pot fi transferate pe orizontală de la o specie la alta, cu ajutorul virusurilor, prin intermediul transducţiei, prin conjugare şi transformare la microorganisme şi chiar a încrucişărilor între specii apropiate, atunci va trebui să recunoaştem că natura face transgeneză de la o specie la alta tot aşa de frecvent sau chiar mai mult decât o fac însăşi geneticienii în laborator.

Singura deosebire dintre ele este viteza cu care se obţin modificările genomului şi direcţia în care se înfăptuiesc. În natură, ele se petrec întâmplător şi devin vizibile într-o perioadă echivalentă cu zeci şi sute de generaţii, iar în laborator, modificările genetice ale fiinţelor vii realizate cu un ţel precis, se petrec şi se pot sesiza într-o singură generaţie.

Dacă acest fenomen s-a produs în cursul evoluţiei pe cale naturală şi el se petrece şi în prezent, de ce să ne temem că aducerea, prin metode biotehnologice, a unor gene de interes, de la o specie la cealaltă sau de la un individ la celălalt, provoacă "deranjamente catastrofale" în biodiversitate sau dezechilibrează proprietăţile nutritive sau de sănătate ale organismelor cu care cohabităm.

Afirm cu convingere că biotehnologiile, în general, şi transgeneza, în special, reprezintă o mare cucerire a civilizaţiei, iar organsimele modificate genetic devin mijloace excelente de producere de bunuri, care asigură evoluţia ascendentă a economiei, a sănătăţii şi a omenirii, luată în ansamblul ei.

Vizualizat: 493 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [5]  
Pagini: [1]  1   
5.
sa nu ne temem de organismele modificate genetic.
|
03. 26, 2012. Monday 15:07
Inainte de a face un comentariu sa va spuneti corect profesia.De cind orice ignorant isi da cu parerea.Viata lunga si multe articole domnule profesor.Cu respect Iovan.
4.
sa nu ne temem de organismel modificate geetic
|
01. 12, 2011. Wednesday 16:43
Domnilor profesori, Cercetarea Afirma - Practica Confirma. Din dateele pe care le detin OMG usureaza viata -scurteaza.Cei care considra altceva va rog sa faceti experiente pe albine. sa vedeti ce usor se depopuleaza stupi. Deci viata o scurteaza organismele modificate genetic. Stiu ca ati fost candva si albinar, Domnule Profesor. Va rog respectuos sa faceti cateva experiente. Adevarul este gol golut. Deci atentie cine vorbeste, ce avorbit gandva, ce interese are. Cu stima un albinar zootehnist, in studentie alchimist. Ing. Istratie Dumitru
3.
Cu respect,
|
02. 16, 2010. Tuesday 10:21
D-le Profesor VINTILA Am fost unul din studentii dvs. "decaristi" la genetica si ameliorare, am fost invatat ca ori ce transformare (mutatie) genetica daca nu este consolidata in timp este riscanta. S-au schimbat asa de mult lucrurile? Lucrez si cred in progresele stintei dar avem multe riscuri necunoscute. Nu suntem Dumnezei, si ma intreb cati geneticieni subscriu acestui demers? Din alte domenii ale copaniilor multinationale, in special diviziile de produse chimice, sunt platiti sa promoveze rapid acest concept al OMG. ma indoesc de cunostintele acestora in domeniul geneticii daca FORTEAZA aceasta netinand cont de riscul efectelor negative asupra biodiversitatii. Leonard
2.
daaaaaa
|
12. 08, 2009. Tuesday 16:26
Cati bani ati luat de la Monsanto si compania domnul Vintila? Sunteti la curent ca baietii astia destepti au vrut sa breveteze porcul si chiar au reusit in cateva tari bananiere si nu mai spun ca acum breveteaza de zor varieteti traditionale de plante la cere le schimba cate o gena. In curand nu o sa mai putem cultiva nimic in gradina fara sa platim dreptul baditilor cu culturile modificate genetic.
1.
incredibil
|
11. 20, 2009. Friday 15:16
Ma intreb si eu daca atunci cand publicati astfel de articole luati in calcul faptul ca cel care le scrie poate sa spuna lucruri total lipsite de adevar. Chiar nu va puteti documenta asupra faptului ca exista tone de reglemetari europene in aceasta directie. In UE aceste plante nu numai ca sunt restrictionate dar se si incearca eliminarea lor. Sa inteleg ca va doriti sa fiti o revista care informeaza fermierul? Oare asa sa fie ? Publicati articole care induc in mintea fermierului faptul ca aceste plante sunt extrem de indicate!!!!!!
Rezultate: [5]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?