Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Prin păşunea satului, trece boala banului...

Publicat: 25 iulie 2011 - 16:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Credeaţi cumva că s-au liniştit apele în ceea ce priveşte „bunele practici agricole” în interes public/privat, cu maximă dăruire aplicate de unii (mulţi) edili locali asupra păşunilor comunale?

Click pe poza pentru galerie!

Nici pe departe. Şi nici nu avem de-a face cu un subiect mort şi îngropat, în ceea ce ne priveşte, atâta vreme cât dumneavoastră, cei care ne citiţi, ne aduceţi la cunoştinţă metodele din ce în ce mai ingenioase şi mai bine protejate prin care consiliile locale vă lipsesc cu desăvârşire de dreptul legal de a vă păşuna animalele, de contractele de concesiune ori de închiriere, de banii pe păşune proveniţi din plăţile directe pe suprafaţă.

Tupeul nemăsurat al celor care s-au trezit mari proprietari de păşuni comunale, pe care, desigur, cu un ascuţit simţ al avuţiei le administrează după bunul plac şi le dau cui şi cum vor, pentru că aşa au ei chef (primarii în cauză adică), ar trebui totuşi să deschidă ochii multora care se cred de nepreţuit şi de neatins în propria lor ţară. Cred că am mai întrebat şi cu altă ocazie dar repet.

Oare „scutul” ăsta bine uns cu toate măgăriile ţine şi în faţa celor care ne dau banii, a Bruxelles-ului în speţă? Invocarea faptului că „niciunde nu scrie care e destinaţia banilor pe suprafaţă” e doar o mare lacună a legislaţiei româneşti, tradusă şi adaptată strâmb pe alocuri.

Dar poate nu cu intenţie. Noi însă ne supunem aceloraşi regulamente europene care le pun pofta-n cui (urât de tot!) doritorilor de senzaţii tari de genul „iau banii pe păşune şi îi dau pe construcţii edilice că deh, are şi Primăria nevoile ei”. Sau pe drumuri comunale, canalizare, astupat de gropi şi acoperit de datorii diverse.

Toate acestea sunt la fel de importante pentru comunităţile rurale, însă nu sunt cheltuieli „eligibile” pentru bugetul alocat plăţilor în agricultură. De asta există planuri, proiecte şi măsuri pentru dezvoltare rurală, cu foarte mulţi bani pentru iniţiativele locale.

Desigur, pentru a accesa aceste fonduri e nevoie de un proiect serios, întocmit de oameni competenţi, special plătiţi de primării pentru asta, şi nu doar de o simplă cerere depusă la APIA, aşa cum fac cei ce desfăşoară activităţi agricole.

Numai că nici socoteala crescătorilor de animale nu e pe placul consilierilor locali şi ai primarilor oportunişti. Ei ştiu că taie şi spânzură, pentru că li se permite şi/sau pentru că în lipsa contractului încheiat cu Primăria pentru păşune, crescătorul/fermierul/asociaţia de fermieri nu are cum să depună cerere pentru a încasa subvenţiile, de orice fel ar fi ele.

Şi atunci, unde e dreptul indezirabil al crescătorilor de animale asupra utilizării păşunilor, pe care-l propovăduiesc forurile europene? Oriunde, numai pe la noi NU!

Chiar şi aşa, mulţi crescători români au reuşit să încheie contracte de concesionare ori de închiriere cu Primăriile, de la câteva luni la unul sau chiar mai mulţi ani. Cazuri fericite, aţi putea spune. Da, în unele situaţii şi mai ales acolo unde edilii sunt oameni cu dreaptă judecată.

Doar că majoritatea contractelor de concesionare, implicit redevenţele şi clauzele contractuale pot fi modificate oricând şi unilateral, evident, în favoarea instituţiei Primăriei şi/sau a Consiliului Local. Ca să nu mai spunem că beneficiarul, crescătorul adică, nu are nici un drept să intervină asupra vreunei clauze din contract.

Cu adevărat fericiţi (e doar un fel de-a spune) sunt cei care, nu se ştie cum, au reuşit să încheie contracte de arendare, care sunt mai greu de „manevrat” de către Primării. Este şi cazul unui crescător de animale din comuna arădeană Sintea Mare, despre care vom scrie mai mult în numărul viitor al revistei.

Din păcate, fericirea sau, mai bine spus, liniştea acestui om s-a cam terminat, pentru că, aşa după cum ne-a declarat, se fac presiuni constante şi insistente asupra lui de către instituţia primarului, pentru a-l determina să accepte o taxă pe teren mult mai mare decât cea prevăzută în contract (pe motiv că „e nevoie de bani la Primărie”) şi să renunţe la arendare în favoarea concesionării.

Ori, aşa cum am mai spus, aceasta din urmă este doar o tentativă de contract, din moment ce poate fi modificat, reziliat sau anulat fără drept de apel din partea concesionarului... Vom reveni.

Vizualizat: 563 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
Pasunea bato vina.
|
08. 04, 2011. Thursday 12:07
Aveti perfecta dreptate ,dar ce facem cu ea?.Ce ziceti de cei ce au concesionat mii de ha.,lucrari pe ele zero si fonduri europene luate integral.
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Titan Machinery - Red Carpet 2019 VALTRA seria F - Agritechnica 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?