Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Perdelele forestiere ne protejează de dezastre

Publicat: 05 ianuarie 2020 - 17:51
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Perdelele forestiere de protecţie au fost şi sunt deosebit de utile în special în Dobrogea, în Bărăgan, în sudul Moldovei şi în Oltenia. Suprafaţa care necesită protecţie se întinde pe circa 7 milioane de hectare, din care 4 milioane au tendinţă spre deşertificare.

Primul român care a semnalat necesitatea şi utilitatea acestor perdele forestiere a fost marele agronom şi om politic Ion Ionescu de la Brad, prin anul 1860. Pentru a convinge mai bine proprietarii de terenuri agricole despre rolul perdelelor forestiere de protecţie, a trecut la plantarea acestora în anii 1870-1872, prin propria moşie de la Brad-Roman, având ca scop “a crea adumbriri contra vântului”.

Perdelele forestiere_b

Din istoricul sistemelor de protecţie forestieră în România
În timpul Războiului de Independenţă din 1877-78, Carol I, deplasându-se spre front, a fost cartiruit în comuna Poiana Mare - Dolj, şi a observat în jur suprafeţe mari de teren nisipos nefolosit. După război, a cerut guvernului să se ocupe de aceste suprafeţe, iar în 1882 se începe împădurirea cu salcâmi a primelor 38 ha.
În judeţul Ialomiţa, în 1880, se plantează primele 20 ha cu perdele forestiere de protecţie socotite “colectoare de zăpadă şi domolitoare de vânturi”.
În 1881, B. Pizu propunea instalarea a 56 de fâşii de pădure de la Dunăre la podgorii, în zona Bărăganului şi în sudul Moldovei, distanţate între ele la 20 km. Între 1879 şi 1881, moşierul Sălcudeanu a acoperit cu perdele de salcâm moşia sa din zona Mărculeşti-Ialomiţa. Alţi moşieri procedează la fel la Jegălia (aproape de Ialomiţa) şi la Ciocârlia şi Izvoru - Constanţa.
În perioada 1890-1895, au fost fixate cu salcâm 3000 ha de nisipuri mobile.
Domeniile Coroanei Sadova-Dolj au fost împrejmuite cu salcâm în anii 1902-1907, pe o lungime de 500 km, amplasate în jurul tarlalelor de 25 ha.
În anul 1906, pe suprafaţa de 1000 ha dintre perdele, la Dâlga-Mărculeşti, Poarta-Albă, se organizează studii privind influenţa perdelelor asupra producţiei agricole.
În 1924, pe moşia cu teren nisipos a lui George {tirbei din Berteşti-Brăila, se plantează perdele forestiere de protecţie.
În 1937, se înfiinţează perdele de protecţie cu caracter experimental la Schitu-Constanţa. Ministrul Agriculturii iniţiază în acel an studiul efectelor perdelelor forestiere de protecţie asupra producţiei agricole, prin Institutul de Cercetări şi Exploatări Forestiere. În acest scop se înfiinţează staţiunea experimentală Silvică la Mangalia şi Staţiunea Bărăganul.
În perioada 1935-1944, au loc ample acţiuni de plantare a perdelelor forestiere de protecţie sub coordonarea marelui agronom Gheorghe Ionescu Sişeşti, fost ministru al Agriculturii în mai multe rânduri, şi a marelui silvicultor Marin Drăcea. Eram elev în acea perioadă şi toate şcolile participau la plantarea de puieţi în zonele stabilite.
Sub coordonarea ICAR-ului, în perioada 1950-1956, se înfiinţează reţele de perdele forestiere de protecţie la Staţiunile de Cercetări Agricole Mărculeşti, Lovrin, Tg.Frumos, Stredina, Câmpia Turzii, precum şi la Valu lui Traian, Chişcani, Jegălia, Moara Domnească.
În aceeaşi perioadă, din URSS pătrunde sistemul de agricultură “Complexul DKV” Dokuceaev - Kestâcov - Viliams), care aborda problema perdelelor forestiere de protecţie şi a asolamentelor de lungă durată cu ierburi perene, demersuri ce făceau parte din „Planul Stalinist de Transformare a Naturii“.
Desigur că în ţara noastră, importanţa perdelelor forestiere de protecţie a fost promovată cu un secol în urmă.
Se ajunsese ca în perioada 1950-1961 numai în Dobrogea şi Bărăgan să avem 3000 ha de perdele pe o lungime de 7000 km şi protejare 1 mil. ha.

A urmat defrişarea generalizată
Cu toate rezultatele edificatoare, la Consfătuirea ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, care a avut loc la Constanţa în 1958, s-a hotărât sistarea plantării perdelelor forestiere de protecţie. Ulterior, printr-un Decret din 1962, se trece la defrişarea acestora pe motiv că este o invenţie stalinistă, deşi la noi acţiunea era organizată cu un secol în urmă.
După 1990 s-a distrus totul, şi perdele, şi lizierele de pe marginea drumurilor şi de pe căile ferate, şi chiar masive de păduri, fără nici un act normativ.

Măsuri tardive...
Trezirea din această nebunie s-a făcut destul de târziu şi doar prin anumite acte normative, însă nu şi prin măsuri concrete.
În anul 2000 se stabileşte “Strategia Naţională şi programul de acţiune pentru combaterea degradării terenului, deşertificării şi secetei”. În anul 2002 apare Legea 289 privind perdelele forestiere de protecţie, dar se trece greu la înfiinţarea acestora, deşi Silvicultura asigură tot materialul necesar pentru plantat. Greutăţi apar şi din cauza fărâmiţării pământului la diverşi proprietari.
De aceea, s-a hotărât exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi Regia Naţională a Pădurilor este abilitată ca în numele statului să efectueze aceste exproprieri.
Au apărut şi iniţiative particulare precum cunoscutul agronom Gheorghe Albu, care exploatează 6000 ha în Cudalbi - Constanţa şi care a înfiinţat perdele forestiere de protecţie, precum şi reputatul agronom Lucian Buzdugan din Insula Mare a Brăilei, care are 265 km perdele şi afirmă că nu se va opri până la 1000 km perdele.
Este de menţionat că efectul perdelelor forestiere se vor resimţi plenar atunci când vom avea un Sistem Naţional în reţele rectangulare, cu carioaj de perdele principale şi secundare amplasate la o anumită distanţă şi orientate sub un anumit unghi faţă de direcţia vântului dominant.
Realizarea acestora va diminua semnificativ din efectul schimbărilor climatice şi se vor reduce calamităţile din agricultură şi distrugerile din localităţile României. Acţiunea este amplă şi pentru a avea rezultate, trebuie să fie bine corelate cadastrul, organizarea sistemelor de irigaţii şi trasarea perdelelor forestiere de protecţie.


AVANTAJE DOVEDITE
Iată câteva dintre efectele perdelelor forestiere de protecţie:
Deşi ocupă doar 3-4% din suprafaţa agricolă, sporesc producţia cu peste 35%.
La cumplita secetă din 1946, terenurile protejate au înregistrat sporuri de producţie de 300%. În judeţul Ialomiţa, la grâu, s-au obţinut în medie 379 kg/ha, iar la Staţiunea Mărculeşti, “între perdele”, recolta a fost de 2030 kg/ha.
În Dobrogea, în 1947, grâul a degerat în totalitate, iar în spaţiile protejate s-au obţinut totuşi 600 kg/ha. Tot în Dobrogea, în câmp deschis, s-au obţinut în 1950, recolte de grâu de 700 kg/ha, iar în spaţiul dintre perdele, 1700 kg/ha. Stratul de zăpadă în câmp deschis a fost 15 cm, iar între perdele a măsurat doar 90-100 cm.

 

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 21/248 (ediţia 1-14 decembrie 2019)

 

Vizualizat: 8297 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?