Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Paradeală la fermier! (I) - managementul defectuos al despăgubirilor

Publicat: 10 iulie 2018 - 22:06
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Niciodată nu am avut o părere foarte bună despre instituţiile cu atribuţii de intervenţii în agricultura românească, aşa cum nu o au mulţi dintre fermieri. Unii funcţionari din conducerea acestor „creaţii statale” (care s-au dovedit în unele cazuri a fi contraproductive) au dus birocraţia pe înalte culmi, inimaginabile.

În cele ce urmează ilustrăm managementul defectuos al despăgubirilor pentru culturile calamitate de secetă în anul de producţie agricolă 2017. Un subiect destul de sensibil, care în ultimii ani a fost ocolit. Se pare că Guvernul EVITĂ să mai sprijine producătorii agricoli bătuţi de soartă... şi de vreme.

APIA cere facturi pentru producţia... nerecoltată!
„Anul trecut, în zona Banatului şi mai sus, spre Câmpiile Nădlacului şi Aradului, s-a manifestat o secetă cumplită. Am avut calamitate culturi de porumb şi de soia între 50 şi 100 la sută. Am tras speranţă că vom primi măcar nişte vorbe bune sau cel puţin recunoaşterea că noi, cei din Banat, am avut probleme, dacă nu mai mult! Şi nu s-a întâmplat acest lucru! Am reuşit să lămurim ca Ministerul Agriculturii să facă demersurile legale pentru evaluarea pagubelor produse de fenomenul meteoclimatic nefavorabil. După multe insistenţe au venit reprezentanţi de la ANAF şi APIA. Dar cea mai mare surpriză a fost produsă de APIA...”, ne-a declarat Viorel Matei, cunoscut fermier bănăţean.
Acesta a continuat să susţină că ”printr-un comunicat, APIA le cerea fermierilor ce urmează a fi despăgubiţi facturi pentru diferenţa dintre producţia calamitată şi cea bună de recoltat. Spre exemplu: ai avut calamitate 80%, APIA cere acte doveditoare pe diferenţa de 20%. Dar la procentul de 80% se consideră calamitate totală. Când se face constatarea culturii calamitate, comisia trece în procesul-verbal realitatea. Spre exemplu, la porumb, se consemnează că se va recolta cultura bună (500 kg - o tonă) şi se recomandă ca destinaţia acesteia să fie însilozarea şi administrarea în furajarea animalelor... La soia nu ai ce să recomanzi, că la 70-80 la sută calamitate, înseamnă că în loc să ai 100 de plante, ai rămas cu 20-30 pl/mp. Nu poţi recolta, că te costă mai mult lucrarea cu combiner cu tot! Şi atunci, ce să vinzi? Ce factură?”, s-a întrebat retoric fermierul bănăţean.

Petre Daea: “Ai perfectă dreptate, prietene, şi trebuie s-o rezolvăm!”
Revoltat, Viorel Matei l-a sunat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea: „«Vă întreb, ca un mare specialist ce sunteţi, ce însemnă o calamitate?» Mi-a răspuns că la peste 50%, cultura este total compromisă! «Şi atunci funcţionarii tăi de la APIA cum mai cer de la oameni diferenţă de producţie?», am întrebat. «Ai perfectă dreptate, prietene, şi trebuie s-o rezolvăm», a rostit încurcat ministrul Petre Daea!”
Apoi, fermierul i-a reamintit şefului MADR: ”V-am invitat la Ziua Grâului anul trecut; v-am cerut să recunoaşteţi munca acestor fermieri. Nu am cerut bani, dar v-am spus: protejaţi-ne de furia APIA şi a ANAF!”
În opinia lui Viorel Matei, două ar fi cauzele acestei situaţii: „Anomalia de gândire a APIA şi softul cu care operează Agenţia! Dacă aveai calamitate sută la sută, totul era în regulă din punct de vedere scriptic şi electronic. Dar pun întrebarea: care membru din comisia de constatare avea curajul să declare cultura distrusă sută la sută? Nimeni!Rămân câteva procente şi este neeconomic să se adune producţia necalamitată!” Potrivit acestuia, toate realităţile acestea le ştiau cei care au făcut programele de la APIA şi ar fi trebuit adaptat softul conform realităţii câmpului.

Ticăloşie?! Prostie?! Sau amândouă?!
În ciuda producţiilor istorice obţinute în cursul anului trecut de agricultorii români, Câmpia de Vest a fost afectată de o secetă şi arşiţă cumplite. O recunoaşte şi Liviu Dragnea, cel care a declarat în august 2017 că ”Este într-adevăr o zonă afectată de secetă, în Câmpia de Vest. Am vorbit cu domnul ministru, am vorbit ieri şi cu primul ministru. Acolo se vor face nişte evaluări şi, în cazul în care se va ajunge la concluzia că trebuie să fie despăgubiţi, se vor face despăgubiri. De asemenea, avansul pentru subvenţii acolo, în zonele afectate, va fi mai mare”, a precizat preşedintele Camerei Deputaţilor în timpul unei vizite de lucru în judeţul Călăraşi! “Şi nu s-a întâmplat mai nimic! „Aşadar, Guvernul a recunoscut seceta şi nu a acordat nici un sfanţ pentru culturile de soia, de porumb şi chiar de floarea-soarelui compromise. Ne-a mângâiat pe cap, compătimitor, dar nu a dat o Hotărâre de Guvern pentru despăgubire şi nici nu a făcut vreo notificare la Bruxelles, deşi avea dreptul să o facă. Cred că este o ticăloşie, nu prostie!”, a răbufnit Viorel Matei.

Ordinul MADR de paradeală la fermieri, desfiinţat de magistraţi!
În partea a doua a acestui articol vom prezenta cazul Cooperativei Agricole Argeş Biosud, care a câştigat la Curtea de Apel Piteşti procesul intentat Ministerului Agriculturii. Pe fond, este vorba despre un Ordin de Ministru prin care s-a stabilit procedura de verificare şi control privind schema de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în perioada aprilie-septembrie 2015. Mai precis, “efectuarea controlului în teren”. Cu menţiunea că exista în vigoare un OUG elaborat de Guvernul României, o Decizie a Comisiei Europene prin care era prevăzută, destul de limpede, o altă procedură! Ca atare, a început... paradeala la fermieri! APIA a făcut procese-verbale de control la producătorii agricoli năpăstuiţi de secetă, a stabilit creanţe bugetare, le-a luat banii pe bază de executare silită, a făcut compensare la subvenţiile la motorină sau a întocmit titluri executorii pe rambursare de TVA de la Finanţe. Ei bine, magistraţii au anulat parţial Ordinul MADR la capitolul ”Controlul pe teren”.

Factura salvează cultura!
Am luat legătura şi cu APIA. Iată ce ne-a declarat Florin Marius Faur, directorul executiv al Agenţiei din Timiş: „Noi am luat în calcul respectivele procese-verbale de calamitate. Dar, bineînţeles, trebuiau însoţite de un act doveditor, de o factură, pentru restul de producţie de până sută la sută. Să spunem că dacă proporţia de calamitare a unei culturi a fost de 70%, diferenţa de 30% - producţie neafectată de secetă, bună de valorificat - trebuia justificată prin acte. Sistemul nostru informatic e gândit aşa: se introduce cantitatea de pe factură, plus se transformă în cantitate procentul de calamitate. E normal că, dacă în procesul-verbal exista o calamitate de 80%, se subînţelegea cumva că sistemul aşteaptă în continuare să primească informaţii legate de cantitatea recoltată. Noi nu avem ce să facem!”

Legislaţia trebuie adaptată noilor realităţi!
Fermierii susţin că au avut culturi calamitate de 80 la sută şi ar fi fost neeconomic să recolteze diferenţa de 20 la sută. Au decis s-o lase pe câmp sau să treacă cu plugul… Mulţi constată cu resemnare că dacă s-ar fi vrut, s-ar fi putut găsi soluţii. Bunăoară, o comisie putea să constate acest lucru. Sau mai simplu o declaraţie pe propria răspundere din partea fermierilor cum că diferenţa de recoltă a rămas necomercializată?! De regulă, orice problemă are mai multe modalităţi de rezolvare. Actele normative ar trebui adaptate noilor realităţi! Dar cine să o facă?

Viorel Matei_b

Viorel Matei: „Nu am cerut bani, dar i-am spus ministrului: protejaţi-ne de furia APIA şi a ANAF!”

Florin Marius Faur_b

Florin Faur: „Dacă era o calamitate de sută la sută, era altceva; se lua în considerare doar procesul-verbal şi se mergea pe calamitate. Dacă distrugerea culturii a fost mai puţin de sută la sută, diferenţa se transforma în cantitate care trebuia să ne parvină prin facturi. Asta-i legea! Aşa e gândită şi aplicaţia noastră informatică!”

 

NOTA AUTORULUI
Nu sunt puţini cei care s-au plâns de-a lungul anilor de abuzurile săvârşite de reprezentanţii MADR, APIA, AFIR, ANAF, ANSVSA..., instituţii create după chipul şi asemănarea societăţii româneşti în care fiinţează. Entităţi instituţionale excelent adaptate mediului lor special creat, în care se mişcă cu lejeritate, împrumutând din „culoarea şi parfumul” epocii. Atitudinea celor chemaţi să ajute - aflaţi în slujba agricultorilor -, atitudinea funcţionărească, imperială, abuzivă, ca şi cum ar face un favor atunci când se aprobă vreun dosar de subvenţie sau de finanţare cu bani europeni, devoalează o gravă carenţă de educaţie, de mentalitate, de atitudine civică şi chiar de respect faţă de agenţii economici.
Nu de puţine ori aflăm de parandărături! Ar trebui să vorbească fermierii despre acest subiect tabu! Dar, probabil, unii se complac în acest joc destul de periculos, sub umbrela principiului „las’ că mai am nevoie de ei!” Uneori graniţa dintre ticăloşie şi prostie, dintre complicitate şi laşitate este extrem de subţire, de flexibilă...
Cred că sunt în asentimentul multor agricultori atunci când spun că uneori aceste instituţii, prin reprezentanţii lor, au derapat de la drumul dreptăţii şi au cotit-o pe căile întortocheate ale abuzului, neconformităţii şi chiar au trecut la represalii, pentru a... paradi... la fermier!


APIA IMPLEMENTEAZĂ, NU LEGIFEREAZĂ!
„Noi nu facem legislaţie, noi doar o punem în aplicare! APIA, ca instituţie, este implementatoare, nu legiuitoare! La ora asta eu vă spun cum se face: se ia procesul-verbal şi atâta timp cât nu este sută la sută calamitarea culturii, se caută inclusiv din punct de vedere al sistemului informatic o factură! Neexistând factură, fermierul nu este eligibil. Punct!” , a încheiat Florin Marius Faur.
Trebuie să amintim faptul că şi în anii precedenţi s-a procedat întocmai. În 2015 a mai fost o problemă de calamitate şi s-a mers pe acelaşi principiu: proces-verbal plus factură pe diferenţa procentuală de până sută la sută!

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/213 (ediţia 1-14 mai 2018)

 

Vizualizat: 64 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?