Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

PĂMÂNTUL ROMÂNESC “revine” în ţară. Dar cu ce PREŢ?!

Publicat: 11 decembrie 2017 - 10:42
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Fermierul Dumitru Avădănei, originar din satul Liveni, comuna Manoleasa, judeţul Botoşani, cu o experienţă de 47 de ani ca specialist în agricultură, este primul fermier român care, în perioada postdecembristă, a reuşit să răscumpere de la străini o suprafaţă însemnată de teren agricol.

Mai exact, agricultorul a cumpărat de la o familie daneză o întreagă exploataţie agricolă din comuna Hăneşti, judeţul Botoşani: aproximativ şapte sute de hectare de teren agricol, parc de tractoare, utilaje şi maşini agricole, precum şi depozite cu o capacitate de aproximativ zece mii de tone. ”De fapt, eu lucrez în agricultură nu doar din timpul regimului comunist, când am fost angajat ca specialist, în anul 1970. Copil fiind, lucram cu tata proprietatea familiei, de şapte hectare. Aveam zece anişori când, tot pe aici, tata mă lua la câmp şi nu am crezut că voi ajunge vreodată să cumpăr pământul pentru care tatăl meu a şi luptat, fiind chiar şi prizonier de război timp de 7 ani...
După căderea regimului comunist, mi-am început activitatea pe cont propriu la Liveni, în anul 1996. Lucram pământul meu, al părinţilor şi al rudelor, iniţialele prenumelor noastre fiind cele care au dat denumirea societăţii pe care am înfiinţat-o, FODGARD. Apoi, am mai luat în arendă, ne-am extins, ajungând ca în acea zonă să formăm o fermă de circa o mie de hectare. În anii ce au urmat, copiii au mers şi ei pe drumul agriculturii, adăugând încă vreo 300 ha. Astfel, înainte de a cumpăra ferma de la Hăneşti, familia noastră avea aproximativ 1300 ha”, povestea Dumitru Avădănei.

avadanei4n217Click pe poza pentru galerie!

Danezul a preferat să vândă unui român
Propunerea de a cumpăra exploataţia fermierului danez Pilgaard Jorgen a venit în luna ianuarie 2017, documentele fiind semnate abia spre toamnă. Amânarea finalizării tranzacţiei prin care se achiziţiona SC Agroliv YMP SRL de către SC Fodgard SRL din comuna nu a fost determinată de nehotărârea fermierului român sau de vreo neînţelegere cu vechiul proprietar danez al afacerii agricole, ci din cauza dificultăţii de a găsi finanţare. ”Cetăţeanul străin a fost foarte binevoitor, în sensul că ne-a preferat pe noi şi nu pe un alt fermier, străin, un irlandez care lucrează mult pământ în această zonă şi care ar fi fost amator să cumpere ferma de la Hăneşti. Noi, fiind vecini, în timp am avut unele întâmplări. Într-un an, l-am ajutat la recoltat, atunci când a rămas în pană cu combinele. M-a întrebat cât costă şi i-am spus că nu îl costă nimic. A rămas surprins. Altădată, a apelat la mine pentru a-i procesa seminţele la staţia de selectare pe care o am la Liveni, apreciind sămânţa noastră, românească. Apoi, eu am solicitat ajutor pentru a depozita în silozul său o parte a recoltelor care nu mai încăpeau în spaţiile mele. Mi-a primit producţia, a facturat serviciile şi am plătit fără să discut. Acum a dovedit că nu a uitat şi, poate inclusiv din cauza unor neînţelegeri cu fermierul irlandez, a preferat să vândă unui român. Astfel, am cumpărat cele 700 ha de teren, partea de mecanizare şi cea de depozitare, alături de datoriile lor de până acum. Dar, ca detaliu şi, în acelaşi timp resursă stabilă, din întreaga suprafaţă exploatată, 130 ha erau chiar proprietate personală a soţilor danezi care şi-au vândut afacerea agricolă de la Hăneşti”, explica Dumitru Avădănei.
“Legat de depozit, am găsit un contract de închiriere, până în anul 2018, a unei părţi a silozului către vecinul irlandez, aflat în expansiune cu hotărâre. Nu am de gând să mai aud de intervenţii străine pe acest pământ şi în aceste spaţii. De aceea, vom reaşeza lucrurile şi cu depozitarea” a adăugat fermierul.

Finanţarea - cel mai greu demers
Pentru cumpărarea fermei amplasate chiar lângă apele barajului Stânca Costeşti, cea mai mare problemă a fost finanţarea. Până la urmă, însă, a contractat un credit pentru o perioadă de zece ani.”Noi, fiind în această parte de nord-est a României, ameninţată de secetă şi chiar de deşertificare, am avut mari pierderi în ultimii ani din cauza lipsei extreme de apă. De aceea stăm prost cu banii. Atunci când a fost vorba să cumpărăm ferma de la Hăneşti, am început să căutăm surse de finanţare, mai exact bănci care să ne crediteze. Unele au refuzat din start, altele au tărăgănat lucrurile şi, în final, răspunsul a fost tot negativ. Singura instituţie care, cu asigurările certe date de către reprezentanţii săi zonali, a acceptat să acorde împrumutul, a fost tot o bancă românească - CEC. Aveam o colaborare mai veche, întotdeauna am fost corect, mi-am plătit ratele la timp şi, astfel, au avut încrederea. De fapt, alt aspect care mă doare este faptul că danezii au cumpărat în urmă cu puţin timp terenul cu 20 până la 50 milioane de lei vechi/ha, iar noi, acum, am plătit cu mult mai mult pentru acelaşi pământ românesc. Copiii mei au pus gaj şi ei tot ceea ce au deţinut, inclusiv utilajele de aici sunt gaj, deocamdată totul aparţinând băncii. Abia când vom achita tot creditul vom putea spune că suntem cu adevărat proprietari”, mărturisea fermierul botoşănean, fără a de detalii despre valoarea tranzacţiei
Apetitul fermierilor străini pentru teritoriul agricol botoşănean se manifestă nu numai în nordul judeţului, respectiv în aria Hăneşti - Liveni - Manoleasa, ci pe întreg arealul, gradul înalt de fertilitate a solului fiind recunoscut de către specialişti. ”Formele de exploatare a terenului din judeţ sunt, preponderent, societăţi agricole cu capital integral românesc. Dar există şi societăţi cu capital mixt, ponderea românilor fiind mai mare sau mai mică. În toamna 2017, la nivelul judeţului Botoşani, aproximativ 30.000 ha de teren agricol sunt exploatate de societăţi cu capital mixt. Suprafaţa agricolă totală a judeţului este de aproximativ 400.000 ha. Aşadar, suprafaţa deţinută de către străini nu este covârşitoare, însă reuşita domnului Dumitru Avădănei este de lăudat”, menţiona Cristian Delibaş, directorul executiv al Direcţiei Agricole Judeţene Botoşani.

Dumitru Avadanei
Dumitru Avădănei: “Încă din primăvară am lucrat pământul pe care ulterior l-am cumpărat. Am mers pe încredere, atât noi, cât şi partenerul danez. Acum, la recoltare, produsele din ambele ferme sunt ale noastre, fiindcă noi le-am înfiinţat. Avem de gând să menţinem suprafaţa achiziţionată, să consolidăm exploataţia, fiindcă reprezintă o rezolvare pentru problemele noastre familiale. Mai exact, unul dintre cei doi fii, Florin şi Dorin, va lucra la Ferma Hăneşti, iar celălalt, la Ferma Liveni. Eu îi voi ajuta cât pot. Dar va veni şi momentul retragerii mele, iar copiii vor avea activităţi distincte şi, sper din suflet, sănătoase. De aceea, vom investi în continuare”.


OPRIŢII “HEMORAGIA” DE PĂMÂNT CĂTRE STRĂINI
Măcinat de frământări şi cu lacrimi în ochii îndreptaţi către pământul căruia i s-a dăruit toată viaţa, adesea chiar în defavoarea familiei care îl aştepta nopţile să se întoarcă de la câmp sau din atelierul mecanic unde pregătea tehnica pentru lucru până la ultimul amănunt, Dumitru Avădănei şi-a lăsat sufletul să prindă glas şi, ridicându-şi privirea care strălucea a victorie, a mărturisit dragostea pentru ţară, pentru istorie şi pentru poezia neamului românesc, recitând câteva versuri găsite în raniţa unui soldat român, mort în muntele Sorica din Carpaţii de Curbură, în toamna anului 1918: ”Nu plânge, Maică Românie,/ Că am să mor neîmpărtăşit!/Un glonţ pornit spre pieptul tău,/ Cu pieptul meu eu l-am oprit…./ Nu plânge, Maică Românie!/ E rândul nostru să luptăm/ Si din pământul ce ne arde/ Nici o fărâmă să nu dăm!/ Nu plânge, Maică Românie!/Pentru dreptate noi pierim;/ Copiii noştri, peste veacuri,/ Onoare ne vor da, o ştim!/ Nu plânge, Maică Românie!/ Adună tot ce-i bun sub soare;/ Ne cheamă şi pe noi la praznic,/ Când România va fi Mare!”
Apoi a continuat: ”Cred că oricărui român care ar rosti aceste versuri, i s-ar aşeza pe obraz măcar o lacrimă. România nu a mai ajuns mare.. În 1940, a rămas fără Cadrilater, de asemenea, fără Nordul Bucovinei.. Nu s-a împlinit ceea ce ai vrut tu, eroule!! Cât despre praznic, de 27 de ani, tot praznic este în România. Se înfruptă toţi, mai puţin românii. României i s-a luat. I s-au luat industrii, bănci, pământ. Până şi populaţia a fost dusă. Românii au ajuns la pământ. Acum pământ vreau să aduc din nou în proprietate românească. Românilor, proprietarilor de pământ, le-aş adresa rugămintea de a nu vinde pământul străinilor. Nici străinii nu ne dau nouă atât de uşor. Dacă au de dat, să dea copiilor, vecinilor, fiindcă aceştia îşi vor aminti de la cine au pământul şi vor aprinde o lumânare în memoria celui care a fost odată proprietar. Dar străinul... nu. Agricultorilor le spun să fie tari şi să ne unim. Poate că astfel vom reuşi să oprim şi hemoragia de pământ către străini”, se destăinuia fermierul botoşănean


Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/203 (editia 15-30 noiembrie)

Vizualizat: 1101 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?